Apa hidratanta cu bile inghetate din pepene

APA  HIDRATANTA CU BILE INGETATE DIN PEPENE

In zilele toride de vara hidratarea este foarte importanta, deoarece organismul pierde in aceasta perioada multa apa prin propriul proces de reglare a temperaturii corpului si a tensiunii.

Corpul uman este alcatuit 70% din apa, astfel ca fiecare dintre noi ar trebui sa consume suficienta  apa incat sa ajunga la necesarul zilnic de apa de care organismul lor are nevoie pentru a functiona normal. Fiecare 10 kg din greutate impun 330ml apa, adica 33ml per kilogram. Astfel, fiecare dintre noi isi poate calcula usor necesarul zilnic de apa, inmultind 33 cu greutatea sa.

Lichidul care hidrateaza perfect este apa.  Chiar daca apa minerala nu este recomandata de nutritionisti, in zilele toride, aceasta se bucura de un avantaj fata de cea plata: reface stocul de minerale care este eliminat prin transpiratie. Mai mult, un alt avantaj al apei minerale este ca poate fi consumata mai ales in timpul curelor de slabit, intrucat reduce apetitul. Prin urmare, un pahar de apa minerala in cursul unei zile calduroase este mai mult decat binevenit, cu conditia sa nu se consume exclusiv apa minerala.

Pentru diversitate, o varianta ideala pentru hidratare este apa minerala cu bile inghetate din pepene. Pepenii, atat cel verde, cat si cel galben, au o mare actiune hidratanta si diuretica, cu un continut de peste 90% apa, fiind totodata foarte bogati in nutrienti si saraci in calorii.

 

Ingrediente:

• diverse sortimente de pepene
• frunze de menta
• lamaie
• apa minerala sau plata

Mod de preparare:

• Se taie fiecare pepene transversal si se scot semintele.
• Cu ajutorul unei lingurite pentru scobit fructe se formeaza bile din miezul de pepene.
• Se aseaza bilele pe o tavita tapetata cu hartie pergament si se introduc la congelator pentru cateva ore  sau pana se ingheata complet.
• Se pun bile inghetate in pahare, se adauga zeama de lamaie, apoi se umplu paharele cu apa minerala sau plata si se orneaza cu frunze de menta.

Dictionar de nutritie – Litera A

 

DICTIONAR DE NUTRITIE LITERA A

• Acid ascorbic

  Acid ascorbic – mai bine cunoscut sub numele de vitamina C – protejează celulele organismului de atacul radicalilor liberi, întăreşte sistemul imunitar şi este important pentru dezvoltarea ţesutului conjunctiv şi a pielii. De asemenea, creşte absorbţia fierului din alimentele vegetale în organism. Deosebit de bogate în vitamina C sunt toate fructele citrice, merele, căpşunile şi unele legume ca ardeii, cartofii şi spanacul.

• Acid lactic

  Acidul lactic este un acid organic care se găseşte în toate celulele umane şi, de asemenea, în multe plante şi organisme animale. Bacteriile pe care acesta le generează ca produse finale ale metabolismului, se numesc lactobacili. Acidul lactic a fost mult timp utilizat pentru conservarea legumelor, fructelor şi produselor lactate. Acidul lactic produce acrirea laptelui prin fermentarea lactozei, motiv pentru care este folosit în industria de specialitate, în vederea producerii caşcavalului, brânzeturilor, iaurtului şi a altor produse lactate de fermentaţie.

• Acid folic

  Acidul folic este o subtanţă hidrosolubilă, dar extrem de sensibilă la căldură şi lumină, făcând parte din grupul de vitamine B. Este esenţial pentru formarea de noi celule şi este implicat în procesele de diviziune celulară. În mod frecvent, femeile tinere, cele însărcinate şi persoanele în vârstă suferă de o deficienţă de acid folic.

  Deoarece în timpul sarcinii, o deficienţă de acid folic poate provoca anomalii fătului, în acest caz trebuie să se consume o doză adecvată de acid folic. Ficatul, legumele verzi, cartofii şi laptele sunt alimentele bogate în acid folic.

• Acid pantotenic

  Acidul pantotenic este una din vitaminele B. Este conţinut în multe alimente, deci un deficit apare rar. O concentraţie deosebit de mare de acid pantotenic se regăseşte în produsele alimentare din animale, cum ar fi ficat, ouă, lapte, carne de vită şi de porc.

  În ceea ce priveşte produsele vegetale, vitaminele B se găsesc, de exemplu, în alune, orez, grâu şi roşii. Acidul pantotenic contribuie la formarea de mesageri chimici (neurotransmiţători) pentru a conduce stimulii de la o celulă nervoasă la alta.

• Acizi fenolici

  Acizii fenolici fac parte din grupa polifenolilor. Se regăsesc în aproape toate plantele cu seminţe, astfel încât aceasta este, probabil, grupa cea mai răspândită de fitochimicale.

• Acizi graşi trans

  Acizii graşi trans sunt prezenţi în cantităţi mici în carne şi lapte dar, de asemenea, apar în întărirea grăsimilor. Structura chimică a uleiurilor vegetale polinesaturate este modificată, astfel încât duce la producerea grăsimilor solide, care apoi au termenul de valabilitate mai bun. Dintr-un punct de vedere nutritiv, grăsimile saturate sunt grăsimi trans, deoarece consumul acestora ridică colesterolul LDL, scade nivelurile de HDL.

• Acizii graşi

  Acizii graşi sunt componentele principale ale grăsimilor. Structura lor chimică, decide ce strat de grăsime există – de exemplu, dacă este solid sau lichid. Există trei grupe de acizi graşi: saturaţi, mononesaturaţi şi acizi graşi polinesaturaţi. Grăsimile saturate se găsesc în principal în grăsimile animale sau în uleiul de nucă de cocos şi palmier.

  Acizii graşi mononesaturaţi sunt prezenţi, de exemplu, în uleiul de rapiţă şi de măsline, iar acizii graşi polinesaturaţi în uleiul de floarea-soarelui sau uleiul de porumb. Acizii graşi polinesaturaţi sunt esenţiali şi trebuie să fie obţinuţi din alimente, deoarece organismul nu îi poate produce. Printre cei mai importanţi acizi graşi esenţiali se numară acidul linolenic şi cel linoleic.

• Acizii graşi Omega-3

  Acizii graşi Omega-3 sunt acizi graşi nesaturaţi esenţiali şi, prin urmare, necesari vieţii. Nu sunt produşi de către organismul uman, astfel că trebuie luaţi din alimente. Acizii graşi Omega-3 se găsesc în cantităţi mari în diverse uleiuri comestibile (cum ar fi uleiul de nuci, rapiţă, soia şi de in) şi în peştii de apă rece, cum ar fi heringul şi macroul.

• Acizii graşi Omega-6

  Acizii graşi Omega-6 sunt acizi graşi nesaturaţi şi esenţiali, prin urmare, necesari vieţii. O mare parte din acizii graşi Omega-6 se găsesc, de exemplu, în şofran, floarea soarelui, cânepă, porumb şi ulei de măsline.

• Aditivi

  Aditivii sunt substanţe care sunt în mod intenţionat adăugate la produsele alimentare, pentru a schimba caracteristicile, cum ar fi durabilitatea, aspectul, gustul şi procesabilitatea. În unele cazuri, caracteristicile tehnologice pot să fie modificate. În principiu, aditivii alimentari sunt interzişi – cu excepţia cazului în care sunt permişi în mod expres.

  Pentru cele mai multe substanţe există limite care nu ar trebui să fie depăşite. Aditivii pot fi utilizaţi numai dacă sunt importanţi în procesul tehnologic, astfel încât să fie inofensivi pentru sănătatea consumatorilor. Fiecare aditiv are în denumirea sa litera E, care este valabilă în toate ţările UE. Aditivii includ, de exemplu, antioxidanţi, emulgatori, îndulcitori, coloranţi, conservanţi şi amelioratori de gust.

• Agenţi de îngroşare

  Agenţii de îngroşare, de asemenea, cunoscuţi şi sub numele de lianţi, sunt substanţe care se pot lega de molecule de apă şi se adaugă, de exemplu, la alimente, în scopul de a creşte vâscozitatea acestora. În industria alimentară agenţii de îngroşare sunt utilizaţi pentru a oferi unui produs consistenţa şi textura dorită sau a facilita anumite operaţii de prelucrare şi a asigura o anumită stabilitate în timp.

  În plus, un agent de îngroşare este un aditiv des utilizat pentru produsele cu conţinut scăzut în grăsime, deoarece se aseamănă cu consistenţa grăsimii şi o pot înlocui. Cei mai cunoscuţi agenţi de îngroşare sunt caragenanul, guma din seminţe de carruba, guma xantan şi amidonul modificat. În bucătărie sunt folosiţi ca şi liant, gălbenuşul de ou, gelatina, pectina şi amidonul.

• Agenţi de îngroşare

  Agenţi de îngroşare, cum ar fi pectina sau de celuloza, au proprietatea de a se lega de moleculele de apă. Prin urmare, acestea sunt utilizate ca agenţi de coagulare şi de îngroşare în industria alimentară. În organism, formează aceste legături cu apa în intestin şi încep să se îngroaşe. Astfel, peristaltismul (tranzitul intestinal) este ajutat, înlăturându-se orice constipaţie.

• Alcaloizi

  Alcaloizii se găsesc în principal în plante şi au rol de apărare, colorează şi dau aromă acestora. În acestă categorie intră carotenoidele, flavonoidele, acizii fenolici şi fitosteroli. Alcaloizii sunt consideraţi benefici pentru sănătate. Protejează, datorită proprietăţilor lor antioxidante, celulele corpului şi vasele de sânge, consolideeză sistemul imunitar, reduc inflamaţiile şi, probabil, constituie o barieră chiar împotriva bolilor cardiovasculare şi a cancerului.

• Alergeni

  Alergenii sunt substanţe de natură proteică, care pot declanşa reacţii de hipersensibilitate – alergii. Sunt absorbiţi prin piele, căile respiratorii sau alimente. Printre cei mai comuni alergeni se numără: căpşunile, soia, nucile, laptele, ţelina, muştarul, glutenul, penicilina, polenul, praful, părul de animale şi nichelul.

• Alergie

  O alergie se produce atunci când sistemul imunitar are o reacţie de hipersensibilitate la substanţele din mediul înconjurător sau alimente (alergeni). Alergiile pot fi declanşate de ingredientele alimentare, polen sau de păr de origine animală. La primul contact cu un alergen nu poate apărea, încă, nici o hipersensibilitate.

  Organismul este sensibilizat şi dezvoltă anticorpi. Dacă veniţi, din nou, în contact cu acel alergen, se declanşează reacţii alergice. Semnele de alergie includ erupţii cutanate, mâncărime, roşeaţă a pielii şi a ochilor, umflarea mucoaselor, probleme respiratorii şi dureri gastro-intestinale.

• Alimentaţia enterală

  Alimentaţia enterală este o formă de nutriţie artificială: o sondă de alimentare este condusă direct în tractul gastro-intestinal. Hrănirea artificială este întotdeauna necesară atunci când există dificultăţi de înghiţire, în cazul pierderii conştienţei, blocării trecerii alimentelor, sau atunci cănd o persoană este conectată la un aparat de respirat. Chiar şi cei care suferă de anorexie şi sunt subponderali trebuie, în cazuri extreme, să fie hrăniţi printr-un tub.

• Amidon

  Amidonul este un carbohidrat şi serveşte ca o rezervă de energie pentru multe plante. Seminţele, tuberculii şi bulbii plantelor servesc drept loc de stocare. Amidonul este, de obicei, derivat din cartofi sau grâu dar, de asemenea, orezul şi porumbul sunt furnizori majori. Amidonul alimentar este utilizat frecvent în paste făinoase şi produse de copt. Amidonul modificat este folosit ca agent de îngroşare şi de coagulare

• Amidon modificat

  Amidonul modificat a fost prelucrat chimic şi, prin urmare, este rezistent la căldură şi la rece spre deosebire de amidonul natural. De asemenea, este mult mai stabil faţă de amidonul natural şi, prin urmare, este adesea folosit ca un aditiv alimentar. Acesta este digerat, precum amidonul natural, de organismul uman. Materie primă pentru producţia de amidon modificat este amidonul natural. Acesta este produs în Europa, în primul rând din porumb, grâu şi cartofi.

• Aminoacizi

  Aminoacizii sunt piatra de temelie pentru proteine. Ei sunt vitali şi servesc construcţiei proteinelor corpului. Fără aminoacizi şi proteine, multe din funcţiile corpului nu ar fi posibile. Ei acţionează ca mesageri, transportând substanţe de la o celulă la alta, sunt materiale de construcţie şi reglează sistemul imunitar. Dintr-un total de 20 de aminoacizi, pentru adulţi opt sunt esenţiali şi trebuie să fie obţinuţi din alimente.

• Anorexia nervoasă

  Anorexia nervoasă constă într-o tulburare de alimentare cu implicaţii fizice şi emoţionale, boală ce afectează în special fetele tinere, dar şi din ce în ce mai mulţi bărbaţi. Persoanele afectate prezintă o greutate mult sub limita greutăţii standard (IMC <18.5), impunându-şi limite foarte drastice pentru cantitatea de alimente pe care au voie să o consume. Deşi sunt foarte slabi, ei se simt încă prea graşi. Factorii de declanşare a anorexiei nervose sunt adesea psihologici.

• Apa

  Apa este o componentă vitală a organismului uman. Aproximativ 50 până la 60 de procente din greutatea corpului unui adult este format din apă, la sugari reprezintă până 70 la sută. Fără apă, viaţa nu ar fi posibilă. Acesta este un solvent şi are rol de a transporta substanţele nutritive importante şi asigură eliminarea toxinelor din organism. Deja 10 la sută pierderi de apă poate duce la insuficienţă circulatorie. Dieticienii şi nutriţioniştii recomandă un aport zilnic de lichide de cel puţin 1,5 până la 2 litri

• Arome

  Aromele sunt compuşi chimici volatili care se găsesc în toate produsele alimentare şi le conferă mirosul şi gustul caracteristic. Sunt utilizate în industria alimentară, de exemplu în producţia de iaurturi, supe şi mâncăruri instant. Pe lângă aromele naturale, de origine vegetală sau animală, există arome identic naturale şi arome artificiale.

  Aromele identic naturale sunt obţinute artificial, fiind arome naturale doar prin structura chimică. Aromele artificiale nu se regăsesc în natură şi sunt produse exclusiv în laborator.

• Aspartam

  Aspartamul este un îndulcitor sintetic, cu un gust de aproximativ 200 de ori mai mare decât al zahărului. Prin urmare, pentru a realiza îndulcirea dorită sunt suficiente cantităţi foarte mici. Îndulcitorul se prepară din aminoacizii asparagină şi fenilalanină. Persoanele care suferă de boala fenilcetonurie nu ar trebui să folosească aspartamul. Deoarece aspartamul este foarte instabil, nu este potrivit pentru gătit şi coacere şi este utilizat în principal în băuturile cu puţine calorii.

Sursa: http://www.kaufland.ro/

 

Tabel informatii nutritionale Rosii uscate la soare

TABEL INFORMATII NUTRITIONALE ROSII USCATE LA SOARE

Sursa: https://www.tititudorancea.nt.ro

Gramajul cantitatii uzuale: 54grame

Nutrient:	Cantitate medie în 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	14,56 g	–	–
Energie	258 kcal	–	–
Energie	1079 kj	–	–
Proteine	14,11 g	–	–
Total lipide (grasimi)	2,97 g	–	–
Cenusa	12,6 g	–	–
Carbohidrati, prin diferenta	55,76 g	–	–
Fibre alimentare	12,3 g	–	–
Total zaharuri	37,59 g	–	–
Calciu, Ca	110 mg	–	–
Fier, Fe	9,09 mg	–	–
Magneziu, Mg	194 mg	–	–
Fosfor, P	356 mg	–	–
Potasiu, K	3427 mg	–	–
Sodiu, Na	2095 mg	–	–
Zinc, Zn	1,99 mg	–	–
Cupru, Cu	1,423 mg	–	–
Mangan, Mn	1,846 mg	–	–
Seleniu, Se	5,5 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	39,2 mg	–	–
Tiamina, Vitamina B1	0,528 mg	–	–
Riboflavina (Vitamina B2)	0,489 mg	–	–
Niacina	9,05 mg	–	–
Acid pantothenic	2,087 mg	–	–
Vitamina B-6	0,332 mg	–	–
Total folati	68 mcg	–	–
Acid folic	–	–	–
Folate, food	68 mcg	–	–
Folati, DFE	68 mcg_DFE	–	–
Colina (total)	104,6 mg	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina B-12, adaugata	–	–	–
Vitamina A, UI	874 IU	–	–
Vitamina A, RAE	44 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Vitamina E (Alfa-Tocoferol)	0,01 mg	–	–
Vitamina E, adaugata	–	–	–
Vitamina K (filoquinona)	43 mcg	–	–
Acizi grasi, total saturati	0,426 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	0,004 g	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,326 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,096 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,487 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,011 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,476 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	1,115 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	1,104 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,011 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Triptofan	0,104 g	–	–
Threonina	0,357 g	–	–
Izoleucina	0,339 g	–	–
Leucina	0,517 g	–	–
Lizina	0,519 g	–	–
Methionina	0,122 g	–	–
Cistina	0,183 g	–	–
Fenilalanina	0,366 g	–	–
Tirozina	0,242 g	–	–
Valina	0,361 g	–	–
Arginina	0,343 g	–	–
Histidina	0,214 g	–	–
Alanina	0,402 g	–	–
Acid aspartamic	1,957 g	–	–
Acid glutamic	5,202 g	–	–
Glicina	0,348 g	–	–
Prolina	0,266 g	–	–
Serina	0,375 g	–	–
Alcool etilic	–	–	–
Cofeina	–	–	–
Teobromina	–	–	–
Betacaroten	524 mcg	–	–
Alfacaroten	–	–	–
Betacriptoxantina	–	–	–
Licopen	45902 mcg	–	–
Luteina + zeaxantina	1419 mcg	–	–

Tabel informatii nutritionale rosie

TABEL INFORMATII NUTRITIONALE ROSIE

Sursa: https://www.tititudorancea.nt.ro

Denumirea stiinţifică: Lycopersicon esculentum

Gramajul cantitatii uzuale: 149grame

Nutrient:	Cantitate medie în 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	94,5 g	92,7 g	95,73 g
Energie	18 kcal	–	–
Energie	75 kj	–	–
Proteine	0,88 g	0,59 g	1,06 g
Total lipide (grasimi)	0,2 g	0,07 g	0,8 g
Cenusa	0,5 g	0,37 g	0,6 g
Carbohidrati, prin diferenta	3,92 g	–	–
Fibre alimentare	1,2 g	0,7 g	2 g
Total zaharuri	2,63 g	–	–
Sucroza	–	–	0,02 g
Glucoza (dextroza)	1,25 g	0,49 g	2,67 g
Fructoza	1,37 g	1,1 g	2,32 g
Lactoza	–	–	–
Maltoza	–	–	–
Galactoza	–	–	–
Amidon	–	–	–
Calciu, Ca	10 mg	7 mg	18 mg
Fier, Fe	0,27 mg	0,14 mg	0,79 mg
Magneziu, Mg	11 mg	7 mg	15 mg
Fosfor, P	24 mg	15 mg	37 mg
Potasiu, K	237 mg	144 mg	385 mg
Sodiu, Na	5 mg	1 mg	24 mg
Zinc, Zn	0,17 mg	0,05 mg	2,42 mg
Cupru, Cu	0,059 mg	0,012 mg	0,134 mg
Mangan, Mn	0,114 mg	0,069 mg	0,939 mg
Seleniu, Se	–	–	0,3 mcg
Fluor, F	2,3 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	12,7 mg	7,8 mg	19,8 mg
Tiamina, Vitamina B1	0,037 mg	0,02 mg	0,06 mg
Riboflavina (Vitamina B2)	0,019 mg	0,012 mg	0,028 mg
Niacina	0,594 mg	0,445 mg	0,819 mg
Acid pantothenic	0,089 mg	0,041 mg	0,19 mg
Vitamina B-6	0,08 mg	0,06 mg	0,097 mg
Total folati	15 mcg	1 mcg	36 mcg
Acid folic	–	–	–
Folate, food	15 mcg	1 mcg	36 mcg
Folati, DFE	15 mcg_DFE	–	–
Colina (total)	6,7 mg	–	–
Betaina	0,1 mg	0,1 mg	0,1 mg
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina B-12, adaugata	–	–	–
Vitamina A, UI	833 IU	–	–
Vitamina A, RAE	42 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Vitamina E (Alfa-Tocoferol)	0,54 mg	0,05 mg	1,02 mg
Vitamina E, adaugata	–	–	–
Beta tocoferol	0,01 mg	–	0,01 mg
Gamma tocoferol	0,12 mg	0,01 mg	0,24 mg
Delta tocoferol	–	–	0,01 mg
Vitamina K (filoquinona)	7,9 mcg	2,2 mcg	60 mcg
Acizi grasi, total saturati	0,028 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,02 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,008 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,031 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,001 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,03 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,083 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,08 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,003 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Fitosteroli	7 mg	–	–
Triptofan	0,006 g	–	–
Threonina	0,027 g	–	–
Izoleucina	0,018 g	–	–
Leucina	0,025 g	–	–
Lizina	0,027 g	–	–
Methionina	0,006 g	–	–
Cistina	0,009 g	–	–
Fenilalanina	0,067 g	–	–
Tirozina	0,014 g	–	–
Valina	0,018 g	–	–
Arginina	0,021 g	–	–
Histidina	0,014 g	–	–
Alanina	0,027 g	–	–
Acid aspartamic	0,135 g	–	–
Acid glutamic	0,431 g	–	–
Glicina	0,019 g	–	–
Prolina	0,015 g	–	–
Serina	0,026 g	–	–
Alcool etilic	–	–	–
Cofeina	–	–	–
Teobromina	–	–	–
Betacaroten	449 mcg	184 mcg	572 mcg
Alfacaroten	101 mcg	–	112 mcg
Betacriptoxantina	–	–	–
Licopen	2573 mcg	1136 mcg	3419 mcg
Luteina + zeaxantina	123 mcg	98 mcg	138 mcg

Publicitate

Motive pentru a adopta Dieta Mediteraneana

MOTIVE PENTRU A ADOPTA DIETA MEDITERANEANA

 

Dieta Mediteraneana a fost recunoscuta de multa vreme drept unul dintre cele mai sanatoase regimuri alimentare ale planetei.  Fiind considerata drept tezaur universal cu relevanta in sanatatea omenirii, in anul 2013 a fost inclusa in Lista reprezentativa a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO.

Comunitatile reprezentative pentru Dieta Mediteraneana, care au participat la depunerea documentatiei pentru inscrierea in patrimoniul UNESCO, se afla pe teritoriul statelor: Grecia, Italia, Spania, Maroc și Portugalia, Cipru si Croatia. Pentru reliefarea autenticitatii obiceiurilor pastrate, aceste sapte tari au identificat sapte comunitati in care Dieta Mediteraneana este inca vie, transmisa mai departe, protejata si sarbatorita, ca parte a patrimoniului cultural: orasul Koroni din regiunea Peloponez Grecia, localitatea Agros din centrul insulei Cipru, insulele Brac si Hvar, din Dalmatia Centrala, Croatia, orasul Soria, din nord-estul Spaniei, subregiunea Cilento din Campania, in sudul Italiei; orasul Chefchaouen din nord-vestul Marocului, orasul Tavira din regiunea Algarve, Portugalia.

Ori de cate ori o persoana este abordata pentru a adopta o noua dieta, pentru a trece la un nou stil de viata, intotdeauna acea persoana va dori sa cunoasca inca de la inceput cateva motive care sa o jute in luarea unei decizii. De aceea, va vom prezenta cateva motive simple si logice care va vor putea ajuta in alegerea unui stil de viata sanatos, prin adoptarea Dietei Mediteraneene.

• Bucataria Mediteraneana cuprinde retetele bucatariilor celor 21 de tari situate in Bazinul Mediteranean. Caracteristicile acestei bucatarii sunt atat ingredientele proaspete, naturale si variate folosite, cat si modalitatea simpla si sanatoasa de preparare a acestora, rezultatul final fiind un preparat extrem de sanatos, gustos si nu in cele din urma, aspectuos. Aliementele recomandate in Dieta mediteraneana sunt: fructele, legumele, leguminoasele, semintele oleaginoase, lactatele (in special cele degresate), pestele, fructele de mare, carnea alba, uleiul de masline, condimentele proaspete, mierea de albine si siropul de struguri (in loc de zahar) si vinul rosu (consumat moderat). Foarte important este ca alimentele sa fie cat mai proaspete si sa se opteze pentru variante bio.

• Dieta Mediteraneana poate fi adaptata atat pentru persoanele cu diverse tipuri de alimentatie, cat si pentru cele care sufera diverse intolerante alimentare, deoarece curinde o multitudine de ingrediente variate care le pot susbtitui cu usurinta pe cele nepermise, oferind organismului nutrientii necesari unei alimentatii sanatoase.
•  Dieta in sine este ieftina din principiu, deoarece se bazeaza pe ingrediente necostisitoare, simple si proaspete, neprocesate din care se pot prepara mancaruri cu un continut nutritional ridicat, fara a compromite gustul si calitatea acestora.

• Dieta Mediteraneana, in afara de retetele compliicate, cuprinde o multitudine de retete simple si rapide, foarte usor de preparat de absolut oricine, fara a avea cunostinte gastronomice avansate. Astfel, din ingrediente simple se pot prepara meniuri foarte rapide si gustoase atunci cand este necesar.

• Dieta Mediteraneana nu este ultra restrictiva precum multe alte diete sofisticate. Se pot consuma o multitudine de alimente, cu conditia sa fie respectata moderatia si prepararea sanatoasa. Din acest motiv Dieta Mediteraneana poate fi urmata chiar si atunci cand se ia masa la restaurant fara a avea specific mediteranean.  Intotdeauna in meniul unui restaurant se vor gasi preparate proaspete, neprocesate, potrivite unei alimentatii sanatoase.

• Dieta Mediteraneana nu este o dieta bazata pe continutul scazut de grasimi. Este in schimb, o dieta care incurajeaza consumul grasimilor sanatoase, nesaturate si eliminarea grasimilor hidrogenate si saturate care sunt daunatoare organismului. Dieta mediteraneana presupune un echilibru sanatos intre consumul de acizi grasi esentiali omega 3 (linolenic), omega 6 (linoleic) si omega 9 (oleic), prin consumul de ulei de masline etravirgin, peste gras si oleaginoase (in special nuci). Multe studii au demonstrat ca adoptarea acestei diete duce la  scaderea  incidentei bolilor cardiovasculare si a riscului atacurilor cerebrale, cresterea colesterolului “bun” – HDL, scaderea colesterolului “rau” – LDL, scaderea trigliceridelor si a riscului aparitiei diabetului de tip II si a dezvoltarii tumorilor cancerigene. De asemenea, dieta mediteraneana, reduce riscul aparitiei tumorilor cancerigene, a instalarii bolii Alzheimmer, regularizeaza greutatea corporala si metabolismul, reduce riscul de osteoporoza si intareste sistemmul imunitar.

• Odata cu adoptarea dietei mediteranene nu va mai fi necesara numararea caloriilor consumate zilnic ori renuntarea la anumite alimente, ci doar inlocuirea alimentelor nesanatoase cu varianta lor sanatoasa: grasimile trans si saturate vor fi inlocuite cu grasimi nesaturate, fainoasele rafinate vor fi inlocuite cu fainoase integrale, carnea rosie va fi inlocuita cu carne alba si peste, se vor consuma multe legume si verdeturi, lactatele si ouale vor fi consumate cu moderatie (3 ori pe saptamana),  dulciurile vor fi inlocuite cu fructe si oleaginoase. Alimentele se vor consuma urmanad piramida mediteraneana, iar metoda de gatire a alimentelor va fi fierberea, coacerea la cuptor sau gratar, evitand total prajirea. In plus fiecare se va putea delecta cu un pahar de vin rosu sau alb pe zi.

• Ierburile si condimentele mediteraneene adauga atat de multa savoare preparatelor incat, in cele mai multe cazuri,  se va putea renunta la adaosul de sare. In plus, aceste codimente sunt si foarte sanatoase, fiind bogate in nutrienti si antioxidanti.

   

   

Khachapuri Imeruli – Lipii georgiene umplute cu branza

KHACHAPURI IMERULI

LIPII GEORGIENE UMPLUTE CU BRANZA

Mai putin cunoscuta in Romania, bucataria georgiana este foarte diversificata si impresioneaza prin multitudinea de  retete simple si gustoase. Desi nu are iesire la Marea Mediterana, retete din  bucataria georgiana au fost incluse in cartea de bucate “Bucataria mediteraneenilor estici” a Paulei Wolfert (specialista in bucataria mediteraneana si autoare a noua carti de bucate) datorita ingredientelor si metodelor culinare mediteraneene, cat si a spiritului mediteranean al georgienilor.

Asemeni tuturor mediteraneenilor, georgienilor le place sa petreaca timpul liber impreuna, sa sarbatoreasca, sa gateasca mancaruri usoare, gustoase, aromate, condimentate, sa bea vin.

Legenda spune ca, atunci cand Dumnezeu a impartit popoarelor pamanturile pe care sa le stapaneasca, georgienii petreceau de zor, asa ca atunci cand au ajuns era deja prea tarziu. Oamenii i-au spus ca petrecerea era data pentru a celebra frumusetea lumii si pentru a-i multumi lui Dumnezeu ca a creat-o. Creatorul a fost impresionat de cele auzite, insa pentru ca deja impartise lumea si nu mai ramasese decat un loc pe care il pastrase pentru El, hotaraste sa il lase georgienilor. Astfel, oamenii se mandresc ca locuiesc in cel mai frumos loc de pe pamant. Georgienii au si o legenda legata de modul in care a aparut bucataria lor. Se spune ca odihnindu-se dupa ce a creat lumea, Dumnezeu s-a impiedicat de muntii Caucaz si i-a cazut un platou cu bunatati, ce au dat nastere bucatariei georgiene.

Khachapuri (pronunțat ”haciapuri”) – lipia umpluta cu branza este un preparat traditional georgian, foarte renumit, simplu, gustos si hranitor, nelipsit din bucatariile din Georgia si nu numai.

Aluatul pentru khachapuri variaza destul de mult. Acesta poate fi facut cu iaurt sau cu smantana, de asemenea poate fi dospit sau nu. Formele si umpluturile variaza si ele. Branza cu care se umplu aceste lipii poate fi branza prospata, sau, mult mai adesea se folosește o branza traditionala georgiana numita ”suluguni”, o branza similara la gust cu telemeaua sarata moderat, dar cu o textura elastica, apropiata de cea a mozzarellei. Uneori branza se amesteca si cu ierburi de sezon, si diferite ingrediente.

Astfel, exista mai multe tipuri distincte de khachapuri, in diferite regiuni ale Georgiei:

• Imeretian – Khachapuri Imeruli, care este o lipie circulara umpluta la mijoc cu branza. Acesta este cel mai frecvent tip de khachapuri.
• Adjarian – Khachapuri Acharuli / Adjaruli, care consta intr-un aluat in forma de barca deschisa, umpluta cu branza si acoperita cu un un deasupra si un strat de unt.
• Mingrelian – Khachapuri Megruli similar cu tipul Imeritian, dar cu o umplutura mai bogata si cu branza presarata deasupra.
• Achma – Khatchapuri Abhazia , care are mai multe straturi si are aspectul unei lasagna fara sos.
• Gurian – Khachapuri Guruli are aspectul unei pizza calzoone, avand un ou fier in interiorul aluatului. Acest tip de khachapuri se prepara de regula de Craciun in regiunea Gurian, fiind denumita “Placinta de Craciun”. In restul Georgiei, este denmita “Placinta Guriana”.
• Osetin – Khachapuri Ossuri, care, are ca umplutura branza, la care se adauga cartofi. Se numeste in mod obisnuit Khabizgini.
• khachapuri Svanuri
• Khachapuri Rachuli
• Khachapuri Phenovani

RETETA KHACHAPURI IMERULI

 

Ingrediente pentru aluat (4 lipii):

• 500 g faina
• 400 grame iaurt
• 4 linguri ulei de masline
• 1/2 lingurita sare
• 1 lingurita drojdie instant

Indrediente pentru umplutura:

• 300 grame telemea sarata
• 200 grame mozarella
• 1-2 oua

Ingrediente pentru uns:

• unt nesarat la temperatura camerei

Mod de preparare:

• Se dizolva drojdia in 2 linguri apa calduta si se lasa sa creasca aproximativ 10 minute.
• Se cerne faina intr-un vas incapator si se face o adancitura in mijloc.
• Se adauga iaurtul amestecat cu uleiul, sarea, apoi maiaua crescuta si se framanta pana ce este incorporata toata faina si se obtine un aluat elastic si nelipicios.
• Se acopera vasul si se lasa la crescut pana cand aluatul isi dubleaza volumul (aproximativ o ora).
• Intre timp, se prepara umplutura. Se afarama branza cu furculita si se amesteca cu ouale batute usor.
• Cand aluatul este suficient de crescut, se imparte in 4 parti egale.
• Pe un blat presarat cu faina, se intinde aluatul in forma circulara, se pune in mijoc un sfert din umplutura sub forma unui cerc avand ca dimensiune jumatate din suprafata aluatului.
• Se impatureste aluatul astfel:  se apuca marginea dintr-un punct si se impatureste spre mijloc. Apoi se apuca coltul format, impaturindu-l de asemenea, spre centru. Se continua in acest fel pana cand umplutura este total acoperita de aluat. Se intinde lipia usor cu facaletul si se continua la fel si cu celelalte 3 bucati de aluat.
• Se incinge o tigaie, plata neaderenta, se unge cu unt, se aseaza lipia cu partea impaturita in sus si se coace la foc mediu circa 5-10 minute, pana se rumeneste. Apoi se unge cu unt partea superioara a lipiei (cea impaturita), se intoarce si se coace pana la rumenire.
• De asemenea, se pot coace la cuptor la 180 grade C.
• Lipiile se taie in forma de triunghi si se servesc de regula calde, insa sunt foarte bune si reci.

 

 

 

Prajitura Negresa cu magiun de prune

PRAJITURA NEGRESA CU MAGIUN DE PRUNE

Ingrediente:

• 2 cani faina
• 1 cana zahar
• 1 cana apa minerala
• 7 linguri ulei
• 400 grame magiun de prune
• 1 cana de nuci pisate
• 4 linguri cacao
• esenta de vanilie sau rom
• 2 lingurite bicarbonat stins cu zeama de lamaie

Mod de preparare:

• Se amesteca apa minerala, zaharul si uleiul.
• Se agauga fainacernuta, magiunul, nucile , esenta si bicarbonatul stins cu zeama de lamaie. Se mixeaza foarte bine pana la obtinerea unei compozitii omogene.
• Se toarna compozitia intr-o tava tapetata cu hartie pergament si se introduce in cuptorul preincalzit la 180 grade C.
• Se coace timp de aproximativ 30-40 de minute. Se taie dupa ce se raceste complet.

Prajitura ” CHOCOLATE KISS”

PRAJITURA “CHOCOLATE KISS”

 

Indrediente:

• 600 ml frisca lichida (Hulala)
• 200 grame ciocolata amaruie (Casino neagra)
• 200 grame ciocolata cu lapte (100 g Casino neagra + 100 grame Casino alba)
• 200 grame ciocolata alba (Casino alba)
• 2 pachete biscuiti cu cacao (Petit beurre cu cacao)
• 3 linguri de unt (President)
• 50 grame ciocolata rasa pentru decor

Mod de preparare:

• Se sfarama biscuitii si se amesteca cu untul. Compozitia obtinuta se toarna intr-o tava pentru tort sau prajituri si se preseaza bine sub forma unui blat.
• Se prepara cele trei creme ganache prin incorporarea fircarui tip de ciocolata in frisca fierbinte astfel:Se infierbanta frisca, fara insa a ajunge la punctul de fierbere, dupa care se ia de pe foc si se toarna peste bucatelele de ciocolata, amestecand incet, in cercuri mici pana la omogenizare. Dupa ce s-a omogenizat se bate cu mixerul pentru a obtine o crema aertata. Se pot adauga diverse arome sau lichioruri dupa preferinta.Cremele nu se racesc la frigier, ci se folosesc la temperatura camerei.
• Peste blatul de biscuiti se pun pe rand cremele de ciocolata, dupa care se baga tava la frigider pentru a sa intari.
• Se decoreaza cu ciocolata rasa.

 

 

Tabel informatii nutritionale afine

TABEL INFORMATII NUTRITIONALE AFINE

Sursa: https://www.tititudorancea.nt.ro

Denumirea stiinţifică: Vaccinium spp.
Gramajul cantităţii uzuale: 148 grame

Nutrient:	Cantitate medie în 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	84,21 g	80,7 g	86,76 g
Energie	57 kcal	–	–
Energie	240 kj	–	–
Proteine	0,74 g	0,6 g	0,97 g
Total lipide (grasimi)	0,33 g	0,2 g	0,5 g
Cenusa	0,24 g	0,19 g	0,3 g
Carbohidrati, prin diferenta	14,49 g	–	–
Fibre alimentare	2,4 g	2,3 g	2,8 g
Total zaharuri	9,96 g	7,67 g	12,33 g
Sucroza	0,11 g	0,07 g	0,14 g
Glucoza (dextroza)	4,88 g	3,74 g	6 g
Fructoza	4,97 g	3,86 g	6,26 g
Lactoza	–	–	–
Maltoza	–	–	–
Galactoza	–	–	–
Amidon	0,03 g	–	0,11 g
Calciu, Ca	6 mg	2 mg	11 mg
Fier, Fe	0,28 mg	0,11 mg	0,41 mg
Magneziu, Mg	6 mg	5 mg	7 mg
Fosfor, P	12 mg	7 mg	16 mg
Potasiu, K	77 mg	72 mg	83 mg
Sodiu, Na	1 mg	–	1 mg
Zinc, Zn	0,16 mg	0,1 mg	0,28 mg
Cupru, Cu	0,057 mg	0,015 mg	0,088 mg
Mangan, Mn	0,336 mg	0,157 mg	0,429 mg
Seleniu, Se	0,1 mcg	0,1 mcg	0,1 mcg
Vitamina C, total acid ascorbic	9,7 mg	9,7 mg	9,7 mg
Tiamina, Vitamina B1	0,037 mg	0,022 mg	0,069 mg
Riboflavina (Vitamina B2)	0,041 mg	0,02 mg	0,06 mg
Niacina	0,418 mg	0,22 mg	0,867 mg
Acid pantothenic	0,124 mg	0,058 mg	0,157 mg
Vitamina B-6	0,052 mg	0,024 mg	0,08 mg
Total folati	6 mcg	3 mcg	11 mcg
Acid folic	–	–	–
Folate, food	6 mcg	3 mcg	11 mcg
Folati, DFE	6 mcg_DFE	–	–
Colina (total)	6 mg	–	–
Betaina	0,2 mg	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina B-12, adaugata	–	–	–
Vitamina A, UI	54 IU	–	–
Vitamina A, RAE	3 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Vitamina E (Alfa-Tocoferol)	0,57 mg	0,4 mg	0,81 mg
Vitamina E, adaugata	–	–	–
Beta tocoferol	0,01 mg	0,01 mg	0,01 mg
Gamma tocoferol	0,36 mg	0,26 mg	0,46 mg
Delta tocoferol	0,03 mg	0,01 mg	0,05 mg
Vitamina K (filoquinona)	19,3 mcg	15,5 mcg	29,1 mcg
Acizi grasi, total saturati	0,028 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,017 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,005 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,047 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,002 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,047 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,146 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,088 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,058 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Triptofan	0,003 g	–	–
Threonina	0,02 g	–	–
Izoleucina	0,023 g	–	–
Leucina	0,044 g	–	–
Lizina	0,013 g	–	–
Methionina	0,012 g	–	–
Cistina	0,008 g	–	–
Fenilalanina	0,026 g	–	–
Tirozina	0,009 g	–	–
Valina	0,031 g	–	–
Arginina	0,037 g	–	–
Histidina	0,011 g	–	–
Alanina	0,031 g	–	–
Acid aspartamic	0,057 g	–	–
Acid glutamic	0,091 g	–	–
Glicina	0,031 g	–	–
Prolina	0,028 g	–	–
Serina	0,022 g	–	–
Alcool etilic	–	–	–
Cofeina	–	–	–
Teobromina	–	–	–
Betacaroten	32 mcg	13 mcg	89 mcg
Alfacaroten	–	–	–
Betacriptoxantina	–	–	–
Licopen	–	–	–
Luteina + zeaxantina	80 mcg	63 mcg	113 mc

Prajitura magica

PRAJITURA MAGICA

Ingrediente :

• 4 oua la temperatura camerei
• 150 grame (3/4 cana) zahar tos
• 125 grame (1/2 cana) unt nesarat, topit
• 115 grame (3/4 cana) faina cernuta
• 500 ml (2 cani) lapte
• 1 lingura de apa
• 1 pachet zahar vanilat sau o lingurita esenta de vanilie
• zahar pudra pentru decor
• capsuni si frisca pentru servire – optional

Mod de preparare:

• Se incinge cuptorul la 160 grade C.
  
• Se tapeteaza o tava cu hartie pergament.
• Se bat albusurile cu mixerul pana se obtine o spuma lucioasa cu varfuri rigide.
• Separat, se bat galbenusurile cu zaharul si apa pana se obtine o crema albicioasa.
• Se adauga, esenta de vanilie si untul topit si racit si se mixeaza pana la omogenizare.
• In aceasta compozitie se incorporeaza faina cernuta, apoi laptele mixand la viteza minima.
• La final, se incorporeaza albusurile batute, cu ajutorul unei spatule amestecand incet de jos in sus pentru a nu elimina aerul din spuma de oua.
• Se obtine o compozitie fluida, cu eventuali bulgari de spuma de albus, care se toarna  in tava pregatita si se baga in cuptorul preincalzit. Se coace aproximativ 50-60 de minute la 160 grde C. Se verifica prajitura dupa 30 de minute. Se va obtine o prajitura in 3 straturi, primul va fi un blat dens, umed, apoi o crema de consistenta unei budinci, iar deasupra se va forma un al treilea strat, un blat pufos, uscat, cu crusta. In cazul in care ultimul strat, crusta, este rumena , iar stratul de la mijloc nu este bine legat, se acopera tava cu o folie de aluminiu si se mai lasa prajitura la cuptor la foc mic.
• Cand este coapta corespunzator, prajitura se scoate din cuptor si se lasa sa se raceasca complet in tava. Ideal ar fi sa fie taiata a doua zi, pentru a permite stratului de budinca sa se intareasca.
• Se pudreaza cu zahar pudra si se poate servi cu frisca si capsuni.

 

 

 

Prepararea și servirea ceaiului

PREPARAREA SI SERVIREA CEAIULUI

Metoda chinezeasca

Gaiwan este una dintre metodele chinezesti de preparare si servire a ceaiului. Cuvantul gaiwan denumeste micul bol de protelan asezat pe o farfurioara si acoperit cu un capac din care se bea ceaiul.

Etapele in metoda chinezeasca:

• clatirea cestii cu apa fierbinte – acesta etapa pregateste recipientul in care va fi pus ceaiul, purificandu-l simbolic si practic. Apa fierbinte incalzeste ceasca, detaliu important in prepararare ceaiurilor fine.
• frunzele de ceai (1 sau 2 lingurite) sunt adaugate imediat dupa clatirea cestii, inainte ca aceasta sa se racesca.
• inaintea infuzarii, frunzele sunt inmuiate cu cateva picaturi de apa fierbinte, eliberandu-se aroma ceaiului, ce trebuie adulmecata inaintea adaugarii restului de apa; alta modalitate de inmuiere este turnarea apei fiebinti si scurgerea ei imediat dup aceea;
• infuzarea

Calitatea apei este foarte importanta; cea mai portivita apa este cea de izvor sau apa plata cu un continut potrivit de minerale. Apa de la robinet si apa distilata nu sunt indicate, deoarece contin clor si posibile substante nocive, sunt lipsite de oxigen si altereaza gustul ceaiului.

Temperatura apei este, de asemenea, foarte importanta in prepararea unui ceai de calitate, care sa pastreze savoarea proprie si sa elibereze teina, vitaminele, uleiurile aromate, sarurile minerale, etc.
Fiecare tip de ceai, de la verde la negru trebuie infuzat cu apa fiarta pana la o anumita temperatura. Datorita prelucrarii mai delicate, ceaiul verde, de exemplu, are nevoie de o apa mai putin fiarta pentru a “scoate la suprafata” aroma perfecta. In schimb, prepararea ceaiului negru, complet oxidat are nevoie de apa fiarta pentru a-si pune in valoare aroma dulceaga caracteristica.

Durata de infuzare
La fel ca temperatura apei, timpul de infuzare difera de la fiecare tip de ceai in parte. In general, ceaiul verde, mai delicat trebuie lasat la infuzat pentru o perioada mai mica de timp, pe cand ceaiurile negre se lasa mai mult la infuzat. Evident, tipul de infuzare tine pana la urma si de gustul personal.

Tipul de ceai	Timpul pentru infuzat	Temperatura	Materialul indicat pentru ceainic
Ceai alb	3 minute	80°C – 85°C	sticla, portelan
Verde Japonez	1 – 2 minute	70°C – 80°C	sticla, ceramica
Verde Chinezesc	2 – 3 minute	80°C – 85°C	sticla, portelan
Oolong Light (Verde)	2 – 3 minute	85°C – 95°C	portelan, yixing
Oolong Heavy (Negru)	3 minute	95°C – 100°C	yixing
Negru cu frunze rupte	2 – 3 minute	95°C – 100°C	portelan
Negru cu frunze intregi	3 – 5 minute	95°C – 100°C	portelan
Pu-Erh	3 minute	100°C	yixing

• cand infuzia este gata, se acopera cu capacul; se ridica gaiwanul cu mana stanga, apuncand farfurioara; se trece in mana dreapta si se toarna intr-o carafa mica, miscand usor pozitia capacului si tinand gaiwanul cu degetul mare plasat pe capac si restul degetelor sustinand farfuria.
• daca frunzele sunt intregi si de buna calitate, se poate obtine si o a doua si a treia infuzie, imediat dupa prima.

Metoda gongfu dateaza din aceeasi perioada ca si metoda gaiwan. Se folosesc ceainice mici de ceramica nesmaltuita asezate in boluri intinse. Metoda este similara cu cea gaiwan, insa nu se recomanda a se folosi la prepararea ceaiurilor neoxidate datorita proprietatilor ceramicii cu proprietati izolatoare din care este facuta vesela.

Metoda japoneza

Chanoyu, ceremonia japoneza a ceaiului, este o traditie influentata de budismul Zen. Estetica ceremoniei presupune rafinament, simplitate, suavitate. La prepararea ceaiului se folosesc chadōgu (unelte de ceai) si matcha (ceai verde sub forma de pudra). Pasii ceremoniei: curatarea bolurilor, fierberea apei, servirea musafirilor cu dulciuri apoi prepararea ceaiului si servirea ceaiului: – in chawan (recipientul in care se serveste ceaiul) se pune pulberea de ceai (matcha); – peste matcha se toarna apa fiebinte si se amesteca bine folosind un pamatuf de bambus (chasen); – plecaciuni sunt schimbate intre gazda si musafir in momentul primirii bolului cu ceai; – musafirul ia chawanul cu man dreapta si il aseaza in palma stanga; apoi il roteste in sensul acelor de ceasornic de trei ori inainte sa soarba ceaiul; – cand musafirul a treminat de baut, trebuie sa laude cu voce tare ceaiul; – cu mana dreapta, el trebuie sa stearga chawanul in partea in care l-a atins cu buzele ; – chawanul este intors in sens invers acelor de ceasornic si inapoiat gazdei.

In mod traditional, ceremonia are loc in camere asternute cu tatami, iar gazda, fie ea barbat sau femeie, poarta chimono.

Metoda marocana

In Maroc, ceaiul reprezinta simbolul ospitalitatii si este preparat si servit de capul familiei sau de fiul sau cel mai mare. De cele mai multe ori se foloseste ceai verde (mai ales Gunpowder). Se pregatesc doua ceainice in acelasi timp si in fiecare se pun frunze de ceai; frunzele se clatesc cu apa fierbinte, care se scurge imediat. Peste ceaiul verde inmuiat se pune menta si relativ mult zahar, apoi se toarna apa clocotita. Dupa cateva minute, gazda sau cel care prepara ceaiul, amesteca si gusta bautura, adaugand zahar sau meta daca este necesar. Cand ceaiul este gata, gazda ridica ambele ceinice si toarna in pahare asezate pe o tava gravata de metal. Se sevesc trei infuzii, din ce in ce mai dulci; dupa a treia, este politicos din partea musafirului sa-si anunte plecarea.

Metoda englezeasca

Ceaiul este preparat urmand cu strictete urmatorii pasi:

• incalzirea ceainicului;
• adaugarea frunzelor de ceai, cate o lingurita pentru fiecare persoana si una in plus “pentru ceainic”;
• turnarea apei fiebinti, dar nu clocotite peste frunze si infuzarea timp de 3-5 minute;
• amestecarea continutului cu o miscare circulara a ceainicului.

Musafirilor li se pune la dispozitie si lamaie, lapte si zahar.

Metoda ruseasca

Ceaiul rusesc se prepara folosind un samovar.

• se prepara o infuzie concentrata de ceai intr-un ceainic;
• se toarna intr-o ceasca putin din ceaiul concentrat si se dilueaza cu apa calda din samovar.