Amaranth (Stir)

AMARANTH (STIR)

ISTORIA AMARANTHULUI

Denumirea plantei amaranth provine din limba greaca unde “amaranthos” inseamna cel care nu se va vesteji. Aceasta denumire a fost data amaranthului deoarece este o planta care nu se dispare repede, simbolizand astfel nemurirea. In Grecia Antica era considerata o planta sacra pentru Ephesian Artemis, folosit pentru decorarea imaginilor ce infatisau zei si a mormintelor, ca simbol al nemuririi si frumusetii vesnice.

Istoria cultivarii amaranthului incepe cu peste opt mii de ani in urma, iar povestea lui este pe cat de uimitoare, pe atat de neferi­cita. Popoarele precolumbiene, aztecii si incasii, au fost primii care au descoperit ca amaranthul avea proprietati nutritionale cu mult superioare porumbului si graului, fiind si un excelent energizant, incluzandu-l in dieta lor de baza. Amaranthul nu era numai un produs alimen­tar de baza, ci şi un remediu aproape mi­raculos, ameliorand durerile he­mo­roi­dale si tratand raceala, dia­reea, tul­burarile nervoase si diversele afecţiuni ale pielii. Cu sirop de amaranth erau hraniti toţi copiii nou-nas­cuţi, iar razboinicii il consumau pentru a dobandi energie si putere in cam­paniile lungi şi dure. Denumit si “boabele lui Dum­ne­zeu”, amaranthul era la fel de preţios ca au­rul. Ultimul conducator al Im­periu­lui aztec, Montezuma al II-lea, primea an de an, ca tri­but de la su­pusii sai din provinciile vasale pe care le gu­verna, zeci de mii de tone de seminţe de amaranth. Cu pro­prietăţile sale unice, ştirul era socotit o planta de ori­gine divina, un dar oferit de zei oamenilor, fiind ve­ne­rat şi folosit ca element sacru în ritualurile reli­gioase. In cin­stea lui se or­ganizau si fes­tivitaţi, ina­intea carora azte­cii posteau zile in sir. In faţa templelor, se ridicau din fai­na de stir uriase figu­rine ale unor zeitati, la care toţi oa­menii se inchi­nau. La finalul sarbatorii, faina era impartita tuturor si consumata pe loc, fara a fi pre­pa­rata. Cultul ama­rantului prevedea o cere­monie spe­ciala, insotita de sacrificii umane. Odata cu venirea con­chis­tadorilor an Lumea Noua, odata cu colonizarea si cres­tinarea popoarelor preco­lum­biene, toate ceremoniile religioase ale aztecilor si incasilor au fost limitate, iar ritualurile cu sacrificii uma­ne – strict interzise. Ingro­ziţi de obiceiurile san­ge­roase ale aztecilor, cuceritorii spanioli au emis ordine prin care se interziceau culti­varea, depozitarea şi utili­za­rea in orice scop a stirului, aceasta planta in faţa careia aztecii se inchinau si pen­tru care aduceau jertfe umane. Cu toate acestea, planta a continuat sa creasca in salbaticie sau sa fie cultivata in secret de catre localnici. Așa a ajuns sa supraviețuiasca și sa fie redescoperita in zilele noastre. Abia in se­colul al XX-lea, oamenii de stiin­ţa au inceput sa-i stu­dieze atent pro­prietaţile, des­coperind ca aceasta planta are un conţinut ridicat, dar echilibrat de proteine si este extrem de bogata in vitamine (A, K, complexul de B-uri, C, E, acid folic), saruri minerale (cal­ciu, fier, mag­neziu, potasiu, zinc, cupru) si aminoacizi.

DESCRIEREA AMARANTHULUI

Amaranthul (stirul), cu denumirea stiintifica Amaranthus retroflexus, este o specie de plante erbacee din familia Amarathaceae. Este o planta verticala, de inaltime variabila,  cu inflorescenta in forma de spic, cu flori mici si  frunze de forma rotunda sau in forma de lance, de culori diferite, pornind de la nuante de rosu pana la violet sau verde pana la galben albicios. Florile produc un numar foarte mare de semințe mici (40.000-60.000), de forma lenticulara,  culoare galben pal, care germineaza destul de repede, astfel productivitatea fiind una foarte mare, si existand posibilitatea de mai multe recolte pe an.

Amaranthul este o pesudocereala lipsita de gluten, are un gust asemanator cu nuca,  aroma usor picanta si textura gelatinoasa. Este unul dintre cele mai nutritive alimente cunoscute avand o ridicata valoare proteica . Bogat in lizina (un aminoacid esential, care nu poate fi produs de organism, de aceea trebuie obtinut din hrana,  fiind necesar pentru sinteza tuturor proteinelor), fibre, vitamina A, E, B, D, aminoacizi esentiali si minerale ca fier, magneziu, zinc, fosfor, cupru si mai ales mangan si calciu.

TABEL NUTRITIONAL AMARANTH

Procentele sunt raportate la recomandarile americane pentru adulți.

 (Sursa: USDA Baza de date a nutrienților)

NUTRIENT	Cantitate medie in 100g produs:
Energie	1554.000 kj (371.00 kcal)
Total carbohidrati	65.25 g
Total lipide (grasimi)	7.02 g
Total proteine	13,56 g
Tiamina (Vitamina B1)	0.116 mg (10%)
Riboflavina (Vitamina B2)	0.200 mg (17%)
Niacina (Vitamina B3)	0.923 mg (6%)
Acid pantotenic (Vitamina B5)	1,457 mg (29%)
Vitamina B6	0.591 mg (45%)
Acid folic (Vitamina B9)	82 ug (21%)
Vitamina C	4.20 mg (5%)
Vitamina E	1.19 mg (8%)
Calciu	159 mg (16%)
Fier	7.61 mg (59%)
Magneziu	248 mg (70%)
Mangan	3.333 mg (159%)
Fosfor	557 mg (80%)
Potasiu	508 mg (11%)
Sodiu	4 mg (0%)
Zinc	287 mg (30%)

 

PROPRIETATILE CURATIVE ALE AMARANTHULUI

• Tratarea cancerului – Uleiul din seminte de  amaranth detine mari cantitati de squalen, un compus organic, precursor al steroizilor care,  initial se obtinea  din uleiul de ficat de rechin, prin proceduri complicate si extrem de costisitoare. In uleiul din seminte de amaranth se gaseste cea mai mare proportie de squalen, circa 8-10%, in timp ce in uleiul din ficat de rechin contine doar 1-1,5% squalen. Squalenul, un antioxidant foarte puternic, are importante proprietati anticancerigene, prin regenerarea celulelor,  inhibarea vascularizarii si dezvolatarii tumorilor maligne, in unele cazuri ajutand chiar la eradicare acestora. In afara de squalen, amaranthul contine si beta-sitosterol, care are, de asemenea, priprietati anticancerigene.
• Prevenirea si tratarea bolilor cardiovasculare – Cercetarile stiintifice au demonstrat o legatura intre consumul de amaranth si imbunatatirea sanatatii cardiovasculare. Amaranthul este o sursa bogata de magneziu și fibre, care sunt benefice pentru persoanele cu boli de inima si tensiunii arteriale. Uleiul din seminte de amarant contine niveluri ridicate de scualen si vitamina E, care  ajuta organismul sa mentina un nivel optim de colesterol. Intr-un studiu clinic efectuat in 2007, publicat in Sanatate Lipide, cercetatorii au descoperit ca pacientii bolnavi de inima care au consumat ulei de amaranth au avut simptome reduse ale bolilor cardiovasculare, cum ar fi slabiciune, dificultati de respiratie si batai neregulate ale inimii, iar colesterol rau – LDL si trigliceridele aveau nive scazut, in timp ce nivelul colesterolului bun – HDL era crescut. Aceste schimbari ale nivelului de colesterol ajuta la scaderea riscului de boli cardiovasculare.
• Tratarea problemelor sistemului respirator – Consumul de suc proaspat de amaranth cu miere este un remediu pentru bronsita cronica, astm, tuberculoza.
• Controlul nivelului de glucoza in sange – Amaranthul este, o pseudocereala benefica peroanelor care sufera de diabet zaharat, datorita continutului ridicat de fibre cu un indice glicemic-IG scazut.  Amaranthul mareste timpul de digestie al hranei si impiedica cresterea brusca a nivelului de glucoza in sange.
• Consumul regulat de amaranth in timpul sarcinii si a lactatiei este foarte benefic. O ceasca de suc din frunze de amaranth, amestecat cu miere, poate fi baut pe perioada sarcinii, pentru a ajuta la cresterea normala a copilului, pentru prevenirea pierderii de calciu si fier din corp, relaxarea ligamentelor uterine si facilitarea nasterii usoare fara multa durere. Consumul sucului dupa nastere va preveni complicatiile postnatale si va creste fluxul de lapte mamar.
• Pentru imbatranirea prematura, folosirea regulata de amaranth previne dezechilibrele metabolismului de calciu si fier care apar la varsta inaintata.

DEPOZITAREA AMARANTHULUI

Atat in varianta de cereala integrala (seminte), cat si in cea de faina, amaranthul se pastreaza in amablaje etanse, pe parcursul mai multor luni (pana la 1 an), in locuri racoroase și uscate. Pe timpul temperaturilor extreme de vara se poate depozita in frigider (indicat mai ales pentru faina).