Tabel informatii nutritionale cartof crud

TABEL INFORMATII NUTRITIONALE CARTOF CRUD

 

Gramajul cantităţii uzuale: 369

Nutrient:	Cantitate medie în 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	79,34 g	77,7 g	83,92 g
Energie	77 kcal	–	–
Energie	321 kj	–	–
Proteine	2,02 g	1,44 g	2,22 g
Total lipide (grasimi)	0,09 g	0,08 g	0,2 g
Cenusa	1,08 g	0,7 g	1,38 g
Carbohidrati, prin diferenta	17,47 g	–	–
Fibre alimentare	2,2 g	1,6 g	2,4 g
Total zaharuri	0,78 g	–	–
Sucroza	0,17 g	0,08 g	0,33 g
Glucoza (dextroza)	0,33 g	0,16 g	0,84 g
Fructoza	0,27 g	0,16 g	0,54 g
Lactoza	–	–	–
Maltoza	–	–	–
Galactoza	–	–	–
Amidon	15,44 g	10,54 g	18,1 g
Calciu, Ca	12 mg	6 mg	16 mg
Fier, Fe	0,78 mg	0,47 mg	1,24 mg
Magneziu, Mg	23 mg	19 mg	25 mg
Fosfor, P	57 mg	48 mg	75 mg
Potasiu, K	421 mg	368 mg	506 mg
Sodiu, Na	6 mg	–	–
Zinc, Zn	0,29 mg	0,27 mg	0,35 mg
Cupru, Cu	0,108 mg	0,077 mg	0,185 mg
Mangan, Mn	0,153 mg	0,116 mg	0,241 mg
Seleniu, Se	0,3 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	19,7 mg	–	–
Tiamina, Vitamina B1	0,08 mg	0,06 mg	0,095 mg
Riboflavina (Vitamina B2)	0,032 mg	0,016 mg	0,053 mg
Niacina	1,054 mg	0,932 mg	1,3 mg
Acid pantothenic	0,296 mg	0,25 mg	0,368 mg
Vitamina B-6	0,295 mg	0,11 mg	0,604 mg
Total folati	16 mcg	9 mcg	34 mcg
Acid folic	–	–	–
Folate, food	16 mcg	9 mcg	34 mcg
Folati, DFE	16 mcg_DFE	–	–
Colina (total)	12,1 mg	–	–
Betaina	0,2 mg	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina B-12, adaugata	–	–	–
Vitamina A, UI	2 IU	–	–
Vitamina A, RAE	–	–	–
Retinol	–	–	–
Vitamina E (Alfa-Tocoferol)	0,01 mg	–	0,01 mg
Vitamina E, adaugata	–	–	–
Beta tocoferol	–	–	–
Gamma tocoferol	–	–	–
Delta tocoferol	–	–	–
Vitamina K (filoquinona)	1,9 mcg	0,8 mcg	3,6 mcg
Acizi grasi, total saturati	0,026 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	0,001 g	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	0,003 g	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	0,001 g	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,016 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,004 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,002 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,001 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,001 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,043 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,032 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,01 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Fitosteroli	5 mg	–	–
Triptofan	0,032 g	–	–
Threonina	0,075 g	–	–
Izoleucina	0,084 g	–	–
Leucina	0,124 g	–	–
Lizina	0,126 g	–	–
Methionina	0,033 g	–	–
Cistina	0,026 g	–	–
Fenilalanina	0,092 g	–	–
Tirozina	0,077 g	–	–
Valina	0,117 g	–	–
Arginina	0,095 g	–	–
Histidina	0,045 g	–	–
Alanina	0,064 g	–	–
Acid aspartamic	0,506 g	–	–
Acid glutamic	0,347 g	–	–
Glicina	0,062 g	–	–
Prolina	0,074 g	–	–
Serina	0,09 g	–	–
Alcool etilic	–	–	–
Cofeina	–	–	–
Teobromina	–	–	–
Betacaroten	1 mcg	–	6 mcg
Alfacaroten	–	–	–
Betacriptoxantina	–	–	–
Licopen	–	–	–
Luteina + zeaxantina	8 mcg	1 mcg	29 mcg

Tabel informatii nutritionale Broccoli – Buchete florale crude

TABEL INFORMATII NUTRITIONALE BROCCOLI

BUCHETE FLORALE CRUDE

Sursa: https://www.tititudorancea.nt.ro

Nutrient:	Cantitate medie în 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	90,69 g	–	–
Energie	28 kcal	–	–
Energie	117 kj	–	–
Proteine	2,98 g	–	–
Total lipide (grasimi)	0,35 g	–	–
Cenusa	0,92 g	–	–
Carbohidrati, prin diferenta	5,24 g	–	–
Calciu, Ca	48 mg	–	–
Fier, Fe	0,88 mg	–	–
Magneziu, Mg	25 mg	–	–
Fosfor, P	66 mg	–	–
Potasiu, K	325 mg	–	–
Sodiu, Na	27 mg	–	–
Zinc, Zn	0,4 mg	–	–
Cupru, Cu	0,045 mg	–	–
Mangan, Mn	0,229 mg	–	–
Seleniu, Se	3 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	93,2 mg	–	–
Tiamina, Vitamina B1	0,065 mg	–	–
Riboflavina (Vitamina B2)	0,119 mg	–	–
Niacina	0,638 mg	–	–
Acid pantothenic	0,535 mg	–	–
Vitamina B-6	0,159 mg	–	–
Total folati	71 mcg	–	–
Acid folic	–	–	–
Folate, food	71 mcg	–	–
Folati, DFE	71 mcg_DFE	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina A, UI	3000 IU	–	–
Vitamina A, RAE	150 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Acizi grasi, total saturati	0,054 g	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,047 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,007 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,024 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,024 g	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,167 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,038 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,129 g	–	–
Colesterol	–	–	–
Triptofan	0,029 g	–	–
Threonina	0,091 g	–	–
Izoleucina	0,109 g	–	–
Leucina	0,131 g	–	–
Lizina	0,141 g	–	–
Methionina	0,034 g	–	–
Cistina	0,02 g	–	–
Fenilalanina	0,084 g	–	–
Tirozina	0,063 g	–	–
Valina	0,128 g	–	–
Arginina	0,145 g	–	–
Histidina	0,05 g	–	–
Alanina	0,118 g	–	–
Acid aspartamic	0,213 g	–	–
Acid glutamic	0,375 g	–	–
Glicina	0,095 g	–	–
Prolina	0,114 g	–	–
Serina	0,1 g	–	–

Rosia de culoare portocalie – Tabel nutritional

ROSIA DE CULOARE PORTOCALIE – TABEL NUTRITIONAL

SURSA : http://www.tititudorancea.ro

Nutrient:	Cantitate medie in 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	94,78 g	–	–
Energie	16 kcal	–	–
Energie	67 kj	–	–
Proteine	1,16 g	–	–
Total lipide (grasimi)	0,19 g	–	–
Cenusa	0,69 g	–	–
Carbohidrati, prin diferenta	3,18 g	–	–
Fibre alimentare	0,9 g	–	–
Calciu, Ca	5 mg	–	–
Fier, Fe	0,47 mg	–	–
Magneziu, Mg	8 mg	–	–
Fosfor, P	29 mg	–	–
Potasiu, K	212 mg	–	–
Sodiu, Na	42 mg	–	–
Zinc, Zn	0,14 mg	–	–
Cupru, Cu	0,062 mg	–	–
Mangan, Mn	0,088 mg	–	–
Seleniu, Se	0,4 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	16 mg	–	–
Tiamina, Vitamina B1	0,046 mg	–	–
Riboflavina (Vitamina B2)	0,034 mg	–	–
Niacina	0,593 mg	–	–
Acid pantothenic	0,186 mg	–	–
Vitamina B-6	0,06 mg	–	–
Total folati	29 mcg	–	–
Acid folic	–	–	–
Folate, food	29 mcg	–	–
Folati, DFE	29 mcg_DFE	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina A, UI	1496 IU	–	–
Vitamina A, RAE	75 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Acizi grasi, total saturati	0,025 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,019 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,007 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,028 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,001 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,028 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,076 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,073 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,003 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Fitosteroli	4 mg	–	–
Triptofan	0,008 g	–	–
Threonina	0,029 g	–	–
Izoleucina	0,027 g	–	–
Leucina	0,042 g	–	–
Lizina	0,042 g	–	–
Methionina	0,01 g	–	–
Cistina	0,015 g	–	–
Fenilalanina	0,03 g	–	–
Tirozina	0,02 g	–	–
Valina	0,03 g	–	–
Arginina	0,029 g	–	–
Histidina	0,018 g	–	–
Alanina	0,033 g	–	–
Acid aspartamic	0,161 g	–	–
Acid glutamic	0,427 g	–	–
Glicina	0,029 g	–	–
Prolina	0,022 g	–	–
Serina	0,031 g	–	–

 

Rosia de culoare galbena – Tabel nutritional

ROSIA DE CULOARE GALBENA – TABEL NUTRITIONAL

Sursa : http://www.tititudorancea.ro

Nutrient:	Cantitate medie in 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	95,28 g	–	–
Energie	15 kcal	–	–
Energie	63 kj	–	–
Proteine	0,98 g	–	–
Total lipide (grasimi)	0,26 g	–	–
Cenusa	0,5 g	–	–
Carbohidrati, prin diferenta	2,98 g	–	–
Fibre alimentare	0,7 g	–	–
Calciu, Ca	11 mg	–	–
Fier, Fe	0,49 mg	–	–
Magneziu, Mg	12 mg	–	–
Fosfor, P	36 mg	–	–
Potasiu, K	258 mg	–	–
Sodiu, Na	23 mg	–	–
Zinc, Zn	0,28 mg	–	–
Cupru, Cu	0,101 mg	–	–
Mangan, Mn	0,12 mg	–	–
Seleniu, Se	0,4 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	9 mg	–	–
Tiamina, Vitamina B1	0,041 mg	–	–
Riboflavina (Vitamina B2)	0,047 mg	–	–
Niacina	1,179 mg	–	–
Acid pantothenic	0,11 mg	–	–
Vitamina B-6	0,056 mg	–	–
Total folati	30 mcg	–	–
Acid folic	–	–	–
Folate, food	30 mcg	–	–
Folati, DFE	30 mcg_DFE	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina A, UI	–	–	–
Vitamina A, RAE	–	–	–
Retinol	–	–	–
Acizi grasi, total saturati	0,036 g	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,027 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,01 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,04 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,002 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,039 g	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,108 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,104 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,004 g	–	–
Colesterol	–	–	–
Fitosteroli	6 mg	–	–
Triptofan	0,007 g	–	–
Threonina	0,024 g	–	–
Izoleucina	0,023 g	–	–
Leucina	0,036 g	–	–
Lizina	0,036 g	–	–
Methionina	0,008 g	–	–
Cistina	0,013 g	–	–
Fenilalanina	0,025 g	–	–
Tirozina	0,017 g	–	–
Valina	0,025 g	–	–
Arginina	0,024 g	–	–
Histidina	0,015 g	–	–
Alanina	0,028 g	–	–
Acid aspartamic	0,135 g	–	–
Acid glutamic	0,359 g	–	–
Glicina	0,024 g	–	–
Prolina	0,018 g	–	–
Serina	0,026 g	–	–

Rosia de culoare rosie – Tabel nutritional

Sursa: http://www.tititudorancea.ro

Nutrient:	Cantitate medie in 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	94,5 g	92,7 g	95,73 g
Energie	18 kcal	–	–
Energie	75 kj	–	–
Proteine	0,88 g	0,59 g	1,06 g
Total lipide (grasimi)	0,2 g	0,07 g	0,8 g
Cenusa	0,5 g	0,37 g	0,6 g
Carbohidrati, prin diferenta	3,92 g	–	–
Fibre alimentare	1,2 g	0,7 g	2 g
Total zaharuri	2,63 g	–	–
Sucroza	–	–	0,02 g
Glucoza (dextroza)	1,25 g	0,49 g	2,67 g
Fructoza	1,37 g	1,1 g	2,32 g
Lactoza	–	–	–
Maltoza	–	–	–
Galactoza	–	–	–
Amidon	–	–	–
Calciu, Ca	10 mg	7 mg	18 mg
Fier, Fe	0,27 mg	0,14 mg	0,79 mg
Magneziu, Mg	11 mg	7 mg	15 mg
Fosfor, P	24 mg	15 mg	37 mg
Potasiu, K	237 mg	144 mg	385 mg
Sodiu, Na	5 mg	1 mg	24 mg
Zinc, Zn	0,17 mg	0,05 mg	2,42 mg
Cupru, Cu	0,059 mg	0,012 mg	0,134 mg
Mangan, Mn	0,114 mg	0,069 mg	0,939 mg
Seleniu, Se	–	–	0,3 mcg
Fluor, F	2,3 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	12,7 mg	7,8 mg	19,8 mg
Tiamina, Vitamina B1	0,037 mg	0,02 mg	0,06 mg
Riboflavina (Vitamina B2)	0,019 mg	0,012 mg	0,028 mg
Niacina	0,594 mg	0,445 mg	0,819 mg
Acid pantothenic	0,089 mg	0,041 mg	0,19 mg
Vitamina B-6	0,08 mg	0,06 mg	0,097 mg
Total folati	15 mcg	1 mcg	36 mcg
Acid folic	–	–	–
Folate, food	15 mcg	1 mcg	36 mcg
Folati, DFE	15 mcg_DFE	–	–
Colina (total)	6,7 mg	–	–
Betaina	0,1 mg	0,1 mg	0,1 mg
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina B-12, adaugata	–	–	–
Vitamina A, UI	833 IU	–	–
Vitamina A, RAE	42 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Vitamina E (Alfa-Tocoferol)	0,54 mg	0,05 mg	1,02 mg
Vitamina E, adaugata	–	–	–
Beta tocoferol	0,01 mg	–	0,01 mg
Gamma tocoferol	0,12 mg	0,01 mg	0,24 mg
Delta tocoferol	–	–	0,01 mg
Vitamina K (filoquinona)	7,9 mcg	2,2 mcg	60 mcg
Acizi grasi, total saturati	0,028 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	0,02 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0,008 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	0,031 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	0,001 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	0,03 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	0,083 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	0,08 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0,003 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Fitosteroli	7 mg	–	–
Triptofan	0,006 g	–	–
Threonina	0,027 g	–	–
Izoleucina	0,018 g	–	–
Leucina	0,025 g	–	–
Lizina	0,027 g	–	–
Methionina	0,006 g	–	–
Cistina	0,009 g	–	–
Fenilalanina	0,067 g	–	–
Tirozina	0,014 g	–	–
Valina	0,018 g	–	–
Arginina	0,021 g	–	–
Histidina	0,014 g	–	–
Alanina	0,027 g	–	–
Acid aspartamic	0,135 g	–	–
Acid glutamic	0,431 g	–	–
Glicina	0,019 g	–	–
Prolina	0,015 g	–	–
Serina	0,026 g	–	–
Alcool etilic	–	–	–
Cofeina	–	–	–
Teobromina	–	–	–
Betacaroten	449 mcg	184 mcg	572 mcg
Alfacaroten	101 mcg	–	112 mcg
Betacriptoxantina	–	–	–
Licopen	2573 mcg	1136 mcg	3419 mcg
Luteina + zeaxantina	123 mcg	98 mcg	138 mcg

Piept de pui la gratar cu dressing de lamaie

PIEPT DE PUI LA GRATAR CU DRESSSING DE LAMAIE

Pieptul de pui la gratar cu dressing de lamaie este un preparat grecesc, iar reteta este preluata din cartea de bucate Three Greek Sisters Back to the Beginning.  Foarte rapid, simplu de preparat, este foarte delicios, tot secretul constand in dressingul de lamaie turnat peste puiul fierbinte.

Ingrediente / 4 portii :

• 4 jumatati piept de pui fara piele, dezosat
• 2 linguri (25 ml) de ulei de masline extravirgin
• ¾ lingurita (4 ml) sare
• ½ lingurita (2 ml), oregano uscat
• piper proaspat macinat

Pentru dressing:

• 1/3 ceasca (75 ml) de ulei de masline extravirgin
• ¼ ceasca (50 ml) zeama de lamaie proaspat stoarsa
• ½ lingurita (2 ml) oregano uscat
• ½ lingurira (2 ml) sare

Mod de preparare:

• Se unge pieptul de pui pe ambele parti cu ulei de masline extravirgin si se condimenteaza cu sare, oregano si piper negru proaspat macinat.
• Se pune carnea de pui pe gratarul incins si se gateste  8-12 minute, pana cand devine ferma la atingere. Se va intorce, pe cat posibil, o singura data pe fiecare parte.
• Cand carnea este bine facuta se ia de pe gratar, se infasoara in folie de aluminiu si se lasa circa 5 minute.
• Intre timp, se prepara dressingul, amestecand foarte bine uleiul, zeama de lamaie, sarea si oregano.
• Se feliaza pieptul de pui, folosind un cutit foarte bine ascutit, se portioneaza pe farfurii individuale, se toarna uniform dressingul preparat deasuprea si se serveste imediat. Drept garnitura se poate servi mix de legume, ciuperci sau salata verde.

Sursa:

Three Greek Sisters Back to the Beginning

Sfecla rosie – Beneficii, Tratamente naturiste si Contraindicatii

SFECLA ROSIE

BENEFICII, TRATAMENTE NATURISTE SI CONTRAINDICATII

SFECLA ROSIE

Sfecla rosie, folosita ca medicament, are un trecut care se pierde in antichitate. In Babilon, Asiria, Iran vindecatorii o foloseau cu atata succes diverse afectiuni, incat, radacinile de sfecla rosie au ajuns sa fie exportate cu caravanele – ca mirodeniile si ca aurul, pana in Imperiul Roman si Grecia. Legenda spune ca Imparatul roman Tiberius, convins de calitatile sfeclei, a stabilit plata tributului datorat de triburile germanice in lazi cu sfecla, in locul pungilor cu aur.

BENEFICIILE SFECLEI ROSII:

• Are un continut ridicat de fier si previne bolile de sange
• Sfecla rosie este un puternic detoxifiant al organismului: deconstipa, stimuleaza tranzitul intestinal, curata ficatul de toxine
• Blocheaza cancerul prin alterarea ratei de respiratie a celulelor canceroase
• Este foarte eficienta in tratarea leucemiei si a cancerului de colon
• Sfecla rosie este un remediu eficient pentru bolile de ficat
• Incetineste procesul de imbatranire
• Este o importanta sursa de Vitamina A, B, C si PP
• Este o sursa importanta de potasiu si acid folic (Vitamina B9) cu ajutorul carora scade tensiunea arteriala
• Acidul folic continut de sfecla rosie este foarte bun pentru femeile gravide pentru ca scade riscul aparitiei malformatiilor congenitale
• Energizeaza si mineralizeaza organismul
• Sfecla rosie este o sursa importanta de oligoelemente (magneziu, fosfor, potasiu, fier)
• Stabilizeaza PH-ul organismului (echilibrul acid-alcalin, care aflat in dezechilibru favorizeaza aparitia bacteriilor in organism)
• Sfecla rosie ajuta in tratarea infectiilor cronice
• Este o sursa importanta de Cupru (ajuta in vindecarea fracturilor iar lipsa lui duce la incaruntirea precoce a parului si la dereglerari ale pancreasului)
• Previne si trateaza bolile de inima
• Sfecla rosie este o sursa importanta de Zinc (ajuta la o piele frumoasa, fara imperfectiuni, reduce acneea si stimuleaza aparatul genital)
• Ajuta la scaderea nivelul zaharului in sange
• Elimina surplusul de apa din organism
• Sfecla rosie stimuleaza metabolismul prin continutul sau ridicat de iod.

TRATAMENTE PREVENTIVE

• Cancer – sucul de sfecla, precum si sfecla cruda consumata in salate, sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii canceroase. Vitaminele (C, A, B1, B2), fibrele insolubile si flavonoidele continute de aceasta leguminoasa sunt tot atatea remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe termen lung si din surse naturale. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, sfecla rosie este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, colo-rectal, gastric. De asemenea, radacina sa de culoare rosie este utila si in profilaxia formelor de cancer hormono-dependente, cum ar fi cel testicular, de prostata sau la san.
• Varice – pigmentii care dau culoarea specifica sfeclei rosii au, intre altele, un efect extraordinar pentru mentinerea sanatatii si a elasticitatii vaselor de sange, in special a venelor. Ca atare, persoanelor predispuse genetic (care au avut antecedente in familie) spre varice le este recomandat consumul sistematic de sfecla rosie, care previne pierderea elasticitatii vaselor de sange si formarea dilatatiilor si stazelor venoase. Persoanele care deja au varice in formare trebuie sa tina cure serioase cu sfecla rosie, pentru a preveni extinderea acestora.
• Degenerescenta maculara – doi pigmenti continuti din abundenta in radacina de sfecla rosie, si anume luteina si zeaxantina, previn tulburarile oculare in general si degenerescenta maculara in special.
• Intoxicatiile lente –  Toxinele din alimentatie,  aer,  apa, diferite ambalaje sau detergenti se acumuleaza in organism si ajung sa il sufoce, producand afectiuni din cele mai diverse, de la alergie – la reumatism, si de la scaderea imunitatii, la Alzheimer. Substantele active din sfecla rosie au calitatea de a ajuta la eliminarea acestor toxine, inca de la nivel celular, si de a ajuta la eliminarea lor prin colon, transpiratie si diureza. Efectele sale detoxifiante sunt atat de intense, incat multe persoane care tin cura cu suc de sfecla rosie se confrunta, in primele saptamani, cu fenomene neplacute, cum ar fi starile de greata, tulburarile de tranzit intestinal, mirosul neplacut al excretiilor. Aceste semne sunt cunoscute in medicina naturala ca reactie de dezintoxicare si sunt semnul ca tratamentul functioneaza si da rezultat

TRATAMENTE NATURISTE CU SFECLA ROSIE:

• Cancer – Cercetatorul maghiar, Alexander Ferenczi, incepand din 1950 si pana in anii 80, a facut un numar impresionant de studii pe animale de experienta si pe pacienti umani, care au demonstrat ca sfecla rosie are efecte antitumorale puternice. Studiile sale, publicate in prestigioase reviste de specialitate, au demonstrat fara dubiu ca radacina de sfecla rosie are efecte antitumorale, mai ales administrata sub forma de suc sau cruda, in salate. Persoanele care sufera de diferite forme ale bolii canceroase ar fi bine sa consume zilnic sfecla rosie in stare cruda, in cure de cate doua luni.
• Cancer de colon – Substantele nedigerabile din radacina de sfecla, numite fibre alimentare, in care aceasta leguma este foarte bogata, curata sistematic tubul digestiv, fiind un factor activ in prevenirea cancerului de colon si de rect. Administrarea sfeclei crude sau fierte, cate 150-300 de grame pe zi, previne boala, ajuta la normalizarea tranzitului intestinal, precum si la mentinerea tonusului fizic si psihic al bolnavului de cancer. Studii recente au aratat ca un consum corespunzator de sfecla cruda duce la formarea unui anumit tip de celule la nivelul intestinului gros (numite prescurtat CD8), care detecteaza si distrug formatiunile maligne.
• Leucemie – Terapia cu suc de sfecla, telina si morcov a lui Rudolf Breuss si-a dobandit notorietatea actuala in primul rand datorita rezultatelor excelente obtinute in aceasta afectiune. Sucul de sfecla este unul dintre cei mai puternici antioxidanti cunoscuti, favorizeaza formarea de elemente figurate ale sangelui (in special de hematii), are efecte antitumorale directe. Se recomanda consumul a 450 de ml din acest suc, zilnic, pe o perioada de 60 de zile, urmata de 15 zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Este o terapie puternica, dar care nu intra in opozitie cu nici un alt fel de tratament, alopat sau naturist.
• Gastrita hiperacida – Sucul de sfecla rosie este puternic alcalin, tamponand aciditatea excesiva din stomac. Cele mai bune rezultate in tratament se obtin combinand 100 ml de suc de sfecla rosie cu 100 ml de suc de cartofi cruzi si 500 ml de suc de morcov. Rezulta o licoare cu un gust nu foarte placut, dar foarte eficienta pentru prevenirea si calmarea durerilor sau arsurilor gastrice produse de hiperaciditate.
• Ischemie cardiaca, ateroscleroza – Vitaminele si pigmentii organici din radacina de sfecla impiedica oxidarea colesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor, prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora. Se recomanda o cura cu o durata de 4-8 saptamani, timp in care se consuma de trei ori pe saptamana cate 150 de grame din aceasta leguma, in alternanta, ca suc si ca salata, de sfecla fiarta sau cruda.
• Hipertensiune – In aceasta afectiune se obtin cele mai rapide si spectaculoase efecte cu sucul de sfecla rosie. O jumatate de pahar din aceasta licoare duce la o scadere cu pana la 20% si la o stabilizare a valorilor tensiunii arteriale, efecte observabile la doar 30-60 de minute dupa ingerare. Aceste elemente au fost demonstrate printr-un studiu facut pe pacienti umani, la o universitate de medicina londoneza, in anul 2007. Ca urmare, in 2010, Societatea Americana de Cardiologie a introdus consumul regulat al sfeclei rosii intre recomandarile sale pentru prevenirea si tratarea hipertensiunii arteriale.
• Anemie feripriva – Sfecla rosie contine fier, dar si magneziu si vitamina B6, care sunt esentiale pentru asimilarea acestui oligoelement si pentru combaterea anemiei. Mai mult, aceasta radacinoasa stimuleaza hematopoieza, adica procesul de formare a globulelor rosii (hematiilor). Ca atare, contra acestei afectiuni se recomanda o cura de o luna cu sfecla, din care se consuma cate 150 de grame, o data la doua-trei zile. Pentru o mai mare eficienta in tratarea anemiei, se introduc in dieta si alte alimente bogate in fier, cum ar fi galbenusul de ou, mazarea si fasolea verde, spanacul, urzica.
• Sarcina – Fiind foarte bogata in vitamine din complexul B (mai ales acid folic), precum si in oligoelemente, sfecla rosie este un aliment ideal pentru o buna dezvoltare a foetusului. De asemenea, consumul de sfecla rosie previne si trateaza unele probleme specifice sarcinii, cum ar fi hipertensiunea sau varicele. Mai mult, aceasta radacinoasa previne mutatiile pe care le-ar putea suferi copilul in faza intrauterina.
• Bolile renale – Se consuma o combinatie din 100 ml de suc de sfecla rosie si 400 ml de suc de morcov. Acest amestec este un puternic diuretic, protejeaza epiteliul renal de infectii si ajuta la refacerea sa in cazul in care a fost lezat de calculi sau infectii. Nu in ultimul rand, ajuta la eliminarea mai usoara a calculilor, avand efecte relaxante asupra musculaturii netede.
• Hepatita cronica – conform medicului american H. C. Vogel, sucul de sfecla rosie si sfecla rosie consumata cruda protejeaza celulele hepatice, ajuta la regenerarea lor mai rapida si le stimuleaza functionarea normala. Aceasta leguma este foarte bine tolerata de ficat si previne evolutia hepatitelor cronice spre ciroza sau spre cancerul hepatic. In cazul ingrasarii ficatului, ca urmare a unei otraviri sau a unei intoxicatii, sucul de sfecla rosie este, de asemenea, un ajutor de nadejde.
• Diabet – Sfecla rosie face parte dintre alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei pacientilor, cu diabet de tip I si II. Desi este bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce pronuntat, sfecla rosie contine fibre alimentare si compusi cu efect usor hipoglicemiant, ceea ce o face usor de tolerat de catre diabetici. Ea are, de asemenea, efecte diuretice si previne complicatiile cardiovasculare ale diabetului.
• Constipatie – fibrele alimentare continute de sfecla rosie, laolalta cu polizaharidele pe care aceasta radacinoasa le secreta, au darul de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon. Se recomanda sfecla cruda si cea fiarta, preparata cu hrean si miere (a se vedea retetele prezentate anterior), ajungandu-se la 150 de grame din aceasta leguma consumate pe zi.
• Imbunatatirea capacitatii de efort fizic – Betacianina, o substanta continuta din belsug de catre sfecla rosie, este un stimulator de efort extraordinar. Ea creste capacitatea sangelui de a transporta oxigenul, ceea ce aduce dupa sine o crestere substantiala a capacitatii de efort. Mai mult, sfecla rosie scade tensiunea arteriala.
• Imbunatatirea circulatiei sanguine – Sfecla este cea mai buna sursa de antioxidanti si nitrati naturali, care au rolul de a imbunatati circulaţia sanguina. Acesti nitraţi care se regasesc in mod natural in sfecla stimuleaza eliberarea unei molecule (oxidul nitric) care produce efectul de largire a arterelor, astfel incat sangele circula mai usor si scade tensiunea arteriala. Spre deosebire de nitratii folosiţi in industria alimentara pentru produsele procesate, acestia se transforma in nitriti in timpul digestiei si nu sunt periculoşi pentru sanatate.

PREPARATE DIN SFECLA ROSIE:

• Sfecla cruda – in stare cruda sfecla rosie nu are un gust agreeat de foarte multe persoane, astfel incat este preferat consumul acesteia  in salatele de cruditati (in proportia 1:2 – 1:3) cu alte radacinoase, precum morcovul, telina, patrunjelul, salata verde sau varza rosie. Doza zilnica pentru ca sfecla cruda sa-si exercite proprietatile terapeutice este de 100-150 de grame. De regula, o cura cu sfecla cruda dureaza minimum doua saptamani, durata maxima fiind de doua luni.
• Salata de sfecla – Substanta care da culoarea rosie-sangerie sfeclei se numeste betalaina, iar de prezenta ei, destul de sensibila la fierbere si extrem de sensibila la coacere, se leaga mai toate proprietatile antitumorale si antioxidante ale acestei legume. Ca atare, sfecla nu va fi consumata coapta, ci doar fiarta, si nu oricum, ci doar in coaja, si doar pana se inmoaie (se verifica prin impungere cu o furculita). Nu mai mult! Dupa fierbere, sfecla rosie se da prin razatoare, se adauga 1-3 radacini de hrean rase, apoi sare, ulei si otet dupa gust. Se adauga si putina miere, dupa care se amesteca foarte bine ingredientele si se pun intr-un borcan inchis ermetic cu capac. Salata de sfecla se poate pastra la frigider, fara probleme, vreme de doua saptamani, timp in care isi va conserva proprietatile terapeutice. Este un remediu excelent contra racelilor, bronsitelor, afectiunilor reno-urinare. In postul Craciunului si la sarbatori, salata de sfecla cu hrean este nelipsita de pe masa multor romani, deoarece creste capacitatea de digestie si previne tot felul de tulburari digestive, cum ar fi gastritele, dispepsiile sau balonarea.
• Sucul de sfecla – Contra leucemiei si a bolilor tumorale, sel recomanda o combinatie de sucuri, care pot fi usor obtinute cu ajutorul unui storcator electric centrifugal pentru uz casnic. Cu acest storcator, se extrag 100 ml suc de sfecla rosie, 50 ml suc de radacina de telina si 300 ml suc de morcov. Aceasta combinatie de sucuri se pastreaza ermetic inchisa intr-o sticla la frigider si se consuma cu lingura, pe parcursul unei zile, pe cat posibil pe stomacul gol. Cel mai puternic dintre toate sucurile de legume este cel obtinut din sfecla rosie, care curata sangele, blocheaza dezvoltarea tumorilor, detoxifica ficatul.
• Supa de sfecla – Este consumata indeosebi in timpul iernii, cand alimentatia este mai saraca in vitamine: o sfecla rosie, de dimensiuni mici (cca. 200 de grame), se taie in doua. Una dintre jumatati se va taia marunt, apoi va fi fiarta cu alte legume taiate marunt (ceapa, morcov, patrunjel, cartof, telina), vreme de o ora. Cand fierberea s-a apropiat de sfarsit, se taie marunt si cealalta jumatate de sfecla, care apoi se fierbe separat, doar cat sa dea un clocot, intr-o cana de bors din tarate. Dupa fierberea foarte scurta a sfeclei in bors, lichidul obtinut, de o culoare rosie intensa, se filtreaza si se adauga imediat la legumele care deja fierb, dupa care se opreste focul, se adauga sare si ulei dupa gust, verdeata tocata. Se va obtine un bors acru, de o culoare rosie minunata si foarte bogat in betalaina si in alti pigmenti cu efecte vindecatoare exceptionale. In medicina populara romaneasca, acest bors se administreaza convalescentilor, dupa raceala, celor debili sau cu boli de piept, precum si pentru trezirea din mahmureala.

CONTRAINDICATII SI PRECAUTII ALE CONSUMULUI DE SFECLA ROSIE:

• In general, aceasta planta este tolerata foarte bine de organismul uman in orice stare a ei: cruda, fiarta, coapta, murata etc.
• La aproximativ 15% dintre cei care consuma sfecla rosie, urina capata o culoare rosie, fenomen denumit beturie, care nu arata vreo afectiune sau intoxicatie, ci doar o incapacitate partiala a organismului de a asimila anumiti nutrienti din sfecla.
• Abuzul de suc de sfecla (peste 400 ml) poate determina o paralizie temporara a corzilor vocale. De asemenea, la doze mari de suc de sfecla rosie sau la sucul de sfecla consumat simplu, fara suc de morcov, pot aparea stari de greata.

Surse:

• http://www.garbo.ro
• http://www.formula-as.ro
• http://healthy.kudika.ro/

Salata japoneza de legume crocante

SALATA JAPONEZA DE LEGUME CROCANTE

Ingrediente pentru salata – 2 persoane:

• 4 cepe verzi
• 12-15 ridichi de luna
• 2 morcovi
•  1 telina medie plus frunzele de la telina
• 150 grame pastai fasole verde subtire

Ingrediente pentru dressing:

• 6 linguri de seminte de susan, prajite si macinate
• 4 linguri de sos de soia
• 4 linguri de otet de orez
• 2 lingura de ulei de masline
• piper negru proaspat macinat

Mod de preparare:

• se taie ceapa verde in cruce, apoi in fasii foarte subtiri pe lungime
• se taie ridichiile in rondele subtiri
• se taie morcovii si telina in fasii subtiri pe lungime
• se pun toate aceste legume in boluri separate cu apa cu cateva cuburi de gheata pentru a se pastra crocante
• se opareste fasolea verde in apa clocotita cu sare, timp de cateva secunde, apoi se introduce intr-un bol cu apa cu gheata
• Se taie nainte de servire frunzele de telina in fasii longitudinale, de asemenea, foarte subtiri.
• se amesteca toate ingredientele pentru dressing pana la omogenizarea completa intr-un bol mic
• Inainte de servire, se scot legumele din apa cu gheata se scurg foarte bine si se aseaza separat pe o farfurie plata.
• Se serveste cu dresingul preparat.

Sursa: http://www.telegraph.co.uk

Souvlaki

Souvlaki  este un preparat tip fast-food popular grecesc, ce consta  din bucăți mici de carne marinata in prealabil, alternand cu bucati de legume, infipte pe un bat si fripte la gratar – frigarui , ce se servesc de regula la restaurante sau terase, alaturi de cartofi prajiti si salata tzatziki.

In varianta traditionala souvlaki, bucatelele de carne fripta se servesc invelite in lipii si apoi acoperite cu o varietate de legume – salata verde, rosii, ceapa, și, desigur, faimosul sos tzatziki.

In Grecia, carnea traditionala pentru Souvlaki este in general de porc, insa pentru turisti cat si pentru cei ce prefera o alimentatie mai sanaoasa se pot face si din alte tipuri de carne, precum pui, vita miel si uneori de peste (in special peste spada).

FRIGARUI SOUVLAKI

SOUVLAKI FRIGARUI

Ingrediente pentru 4 frigarui : 

• carne de porc (pui, vita, oaie …) – 500 grame, taiata in cubulete de aprocimativ 3cm
• legume ( ardei grasi, rosii, ceape, ciuperci … ), tiataie la dimensiunea bucatilor de carne
• bete pentru frigarui
• lamaie pentru ornat
• cartofi pentru garnitura sau orez
• salata tzatziki

Ingrediente sos pentru marinat:

• 2 linguri zeama de lamaie
• 2 linguri ulei de masline
• 1/4 ceasca vin rosu
• 4 catei de usturoi pisat
• sare, piper, boia de ardei iute
• oregano

Mod de preparare:

• se prepara sosul pentru marinat amestecand toate ingredientele de mai sus
• se introduc in acest sos bucatile de carne, amestecandu-se bine si se lasa la marinat 2-3 ore, pentru a patrunde in carne toate ingredientele
• dupa ce carnea este marinata se infig pe un bat pentru frigarui bucatile de carne alternate cu cele de legume
• se frig pe gratar

Se servesc simple alaturi de lipii prajite, sau ornate cu felii de lamaie, cu  garnitura de cartofi prajiti  sau orez, si nelipsita salata tzatziki.

SOUVLAKI IN LIPIE

SOUVLAKI IN LIPIE

Ingrediente pentru 4 frigarui : 

• carne de porc (pui, vita, oaie …) – 500 grame – taiata felii
• 4 lipii
• cartofi
• sos tzatziki

Ingrediente sos pentru marinat:

• 2 linguri zeama de lamaie
• 2 linguri ulei de masline
• 1/4 ceasca vin rosu
• 4 catei de usturoi pisat
• sare, piper, boia de ardei iute
• oregano

Mod de preparare:

• se prepara sosul pentru marinat amestecand toate ingredientele de mai sus
• se introduc in acest sos bucatile de carne, amestecandu-se bine si se lasa la marinat 2-3 ore, pentru a patrunde in carne toate ingredientele
• dupa ce carnea este marinata, se frige pe gratar, apoi se taie in feliute de aproximativ 1 cm grosime
• se taie legumele in feliute subtiri, se presara cu sare si piper
• se prajesc cartofii
• se pun lipiile la incalzit intr-o tigaie
• se aseza toate ingredientele pe lipiile calde, se adauga  sos tzatziki si se ruleaza strans.

Sursa foto: http://fruitandcake.com

Caponata Greceasca

Caponata este un preparat culinar ideal pentru perioada de vara si consta intr-un amestec de legume proaspete, ce include vinete, dovlecei, telina, cartofi, ceapa, ardei gras si rosii si verdeturi. Acestora li se adauga dupa preferinte, fructe cu coaja lemnoasa, masline sau capere. Exista multe variante de preparare, cu ingrediente la alegere, in functie de gustul fiecaruia … de asemenea se poate prepara cu legumele prajite, insa varianata sanatoasa adoptata de bucataria greaca este cea cu legumele gatite in cuptor, iar gustul este delicios.

Se serveste drept garnitura pentru peste, ca aparitiv  sau chiar ca fel principal de mancare cu paine prajita. Se poate servi imediat, insa indicat este sa fie pregatita cu o zi inainte de a fi servita , intrucat intotdeauna canapota are un gust mai bun a doua zi.

CAPONATA GRECEASCA

Ingrediente:

• 1 cana suc de rosii
• 4 rosii mari taiate felii
• 2 vinete taiate rondele  – 1 cm grosime (in prealabil, se aseara intr-o strecuratoare si  se presara sare peste ele, pentru a evita un gust amar, apoi se spala pentru a indeparta sarea in exces)
• 2 dovlecei taiati rondele – 1 cm grosime
• 1 telina taiata rondele sau feliute – 1 cm grosime
• 2 cartofi taiati cubulete sau felii
• 1 ceapa rosie taiata in felii subtiri
• 2 ardei grasi feliati
• 3 catei de usturoi tocati
• 3 linguri ulei de masline extravirgin
• sare si piper dupa gust
• 1 lingurita oregano uscat sau patrunjel
• optional, se pot adauga cateva masline si capere .

Mod de preparare:

• intr-un vas de copt se toarna sucul de rosii, imreuna cu 2  din rosiile proaspete feliate
• se amesteca toate celelalte legume, se adauga piper, sare, si o parte din oregano
• se toarna peste rosii si se imprastie uniform
• deasupra se presara celelalte 2 rosii feliate si uleiul de masline
• se acopera vasul de copt cu capac sau cu o folie si se intoduce la cuptorul incins la 200C pentru aproximativ 20 de minute (pana cand legumele se inmoaie)
• dupa cele 20 de minute (cand legumele sunt moi) se scoate folia de pe vasul de copt si se mai lasa la cuptor pana cand legumele se rumenesc si capata o culoare aramie (30-40 minute)
• dupa ce se scoate din cuptor se presara deasupra oregano sau patrunjel

Aceasta este varianta de Caponata cu legumele gatite la cuptor. Este extrem de sanatoasa si nu necesita folosirea unei cantitati mari de ulei.

Pentru varianta cu legumele prajite, aceastea se calesc in tigaie, apoi se pun in vasul de copt si se introduc la cuptor pana se rumenesc. Este mai putin indicata, intrucat atat dovleceii, cat si vinetele absorb foarte mult ulei la prajire.

Se poate servi imediat sau a doua zi, drept garnitura pentru peste, ca aperitiv sau ca fel principal cu paine prajita.

Sursa foto: http://www.cookingchanneltv.com

Yemista (Legume umplute) – Varianta traditionala

YEMISTA (LEGUME UMPLUTE) – VARIANTA TADITIONALA

Yemista (Legume umplute)  – Varianta traditionala – Se pot folosi ardei gras, gogosari, rosii, dovlecei, vinete sau cartofi. Umplutura este un amestec de orez si carne de vita sau porc.

YEMISTA – ARDEI GRAS UMPLUT

ARDEI GRASI UMPLUTI CU CARNE SI OREZ – varianta traditionala

Ingrediente:

• 8 ardei mari
• o ceapa mare
• 2 cesti sos de rosii
•  ulei de masline
• 100 grame orez (de preferinta cu bob lung)
• 500 grame poc sau vita
• sare, piper
• verdeata – 1-2 legaturi patrunjel verde

Mod de preparare: 

• se taie capacul la ardei, se scobesc cu grija, se oparesc si se pun la scurs pe o farfurie
• se toaca ceapa foarte fin si se pune la calit in uleiul de masline incins pana se inmoaie
• peste ceapa calita se pune orezul si o ceasca din sosul de rosii, lasandu-se sa fiarba circa 10 minute pentru ca orezul sa absoarba excesul de lichid
• se ia de pe foc, se amesteca cu carnea tocata, se presara sare si piper dupa gust
• cu o lingura se umplu ardeii grasi cu aceasta compozitie si se pun capacele deasupra
• se aseaza intr-o cratita sau tava corespunzatoare ca dimensiuni
• se toarna cealalta ceasca de sos de rosii, 2-3 cesti de apa , 1-2 linguri ulei de masline extravirgin si se baga la cuptor la 250C.
• cand lichidul din cratita incepe sa fiarba se reduce caldura si se coace pana cand ardeii capata un aspect caramelizat.
• se scot din cuptor si se presara deasupra restul de patrunjel tocat
• se servesc calzi cu salata de tzatziki sau doar smantana.