Plan de slabit mediteranean – Etapa I

DIETA MEDITERANEANA – PLAN DE SLABIT ETAPA I

Etapa I a Planului de slabit mediteranean dureaza intre 7 si 30 de zile, in functie de kilogramele pe care fiecare doreste sa le elimine. Secretul scaderii in greutate este reprezentat de crearea deficitului caloric, ceea ce inseamna un aport caloric mai mic decat consumul caloric obisnuit. Acest deficit ar trebui sa fie in jurul valorii de 500 kcal/zi sau 1000 lcal/zi, nedepasind insa sub nici o forma 1000 kcal/zi. Stabilind  deficitul caloric la 500 kcal/zi, se va slabi 0,5 – 1.0 kg pe saptamana, iar la 1000 kcal/zi se va slabi 1,0 – 2,0 kg/saptamana . Depasind deficitul caloric de 1000 kcal/zi veti simti oboseala si infometare si organismul va reduce rezistenta la efort si capacitatea de aparare in fata infectiilor.

Aceasta prima etapa presupune o interdictie totala la produsele zaharoase, fructe dulci, cartofi, orez, supe sau ciorbe, sucuri carbogazoase, prajeli, carne rosie. Se consuma legume (proaspete, preparate prin fierbere sau la gratar), verdeturi, cereale integrale, carne de pui, curcan, muschiulet de porc sau peste (fiarta sau gratar), oua, diferite salate de cruditati preparate asezonate cu lamaie si o cantitate mica de ulei de masline extravirgin, la care se pot adauga nuci, migdale sau diferite seminte.

Grasimile bune care provin din peste (macrou salbatic, sardine), fructe oleaginoase (nuci, alune, migdale crude, seminte), ulei de masline extravirgin, nu ar trebui sa lipseasca din meniul zilnic.

Micul dejun nu are mai mult de 250 de calorii si poate include oua, iaurt, lapte degresat cereale integrale, legume si o cana de cafea.

Pranzul nu trebuie sa depaseasca 500 de calorii si se poate manca peste, piept de pui sau curcan cu legume sau salate la care se adauga ulei de masline extravirgin. In nici un caz nu se vor consuma drept garnitura cartofii sau orezul.

Cina, de asemenea, nu trebuie sa depaseasca 500 de calorii. Se pot manca paste integrale cu sos de rosii, legume fierte cu carne slaba sau branza feta cu salata . Painea este interzisa in totalitate la cina!

 DIETA MEDITERANEANA

PLAN DE SLABIT DE 7 ZILE

LUNI

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• 2 oua fierte sau o omleta preparata dintr-un ou intreg sau 2 albușuri de ou si doua felii de sunca slaba, amestecate  si prajita intr-o tigaie neaderenta unsa cu ulei de masline. Se poate condimenta cu piper si amestec de condimente mediteraneene.
• O rosie medie.

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

2. Pranz

• 200 grame piept de pui sau curcan de gratar.
• O portie de salata verde si castravete, la care se adauga seminte de susan, dressing grecesc, sare de mare si piper proaspat macinat.

Gustare: 1 mar verde

3. Cina:

• 50 grame de paste integrale, fierte aldente si preparate cu 3-4 linguri sos de rosii si o lingurita ulei de masline extravirgin. Se adauga 4-5 masline taiate felii, condimente mediteraneene si se presara deasupra putin 1 lingurita parmezan uscat.

MARTI

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• 1 iaurt grecesc cu 2 linguri fulgi de ovaz si topping de fructe de padure.

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

2. Pranz

• 200 grame peste preparat la gratar, condimentat cu piper proaspat macinat si zeama de lamaie.
• 4- 5 linguri legume asortate ( fara morcov, mazare si sfecla) preparate la tigaie cu un cubulet de unt si amestec de mirodenii mediteraneene. Legume indicate:brocoli si fasole verde

Gustare: 1 mar verde

3. Cina:

• Salata greceasca preparata din 2 rosii, un castravete, o jumatate ardei gras, ceapa, 50 grame branza feta sau telemea, 5-6 masline verzi, condimentata cu piper, oregano si o lingurita ulei de masline extravirgin.

MIERCURI

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• 1 ardei gras umplut cu branza de vaci nesarata (50 grame) amestecata cu seminte de susan si condimentata cu piper macinat sau fulgi de ardei iute.

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

2. Pranz

• 50 grame paste integrale, fierte aldente si preparate cu 3-4 linguri sos de rosii, 5-6 buchetele de brocoli si o lingurita ulei de masline extravirgin. Se presara deasupra 1 lingurita parmezan ras  si condimente mediteraneene.

Gustare: 1 para medie nu foarte coapta.

3. Cina:

• 200 grame piept de pui sau curcan la gratar,
• 4-5 linguri fasole verde fiarta sau preparata la tigate, la care se adauga condimente.

JOI

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• O omleta preparata dintr-un ou intreg sau 2 albușuri de ou,  ½ ceasca de ciuperci portobello feliate, amestecate  si prajita intr-o tigaie neaderenta unsa cu ulei de masline. Se poate condimenta cu piper si amestec de condimente mediteraneene.
• Un castravete.

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

2. Pranz:

• 200 grame peste preparat la gratar, condimentat cu piper proaspat macinat si zeama de lamaie.
• 2 rosii coapte, cu topping de cascaval ras si condimente.

Gustare: 1 mar verde

3. Cina:

• Salata greceasca preparata din 2 rosii,nun castravete, o jumatate ardei gras, ceapa, 50 grame branza feta sau telemea, 5-6 masline verzi, condimentata cu piper, oregano,  si o lingurita ulei de masline extravirgin.

VINERI

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• 2 bruschete cu rosii si branza de vaci (2 felii paine neagra prajita unsa cu lei de masline si presarate deasupra rosii tocate marunt, branza de vaci) si condimente mediteraneene.

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

Pranz:

• 200 grame piept de pui sau curcan la gratar, condimentat
• O salata de varza condimentata cu piper, zeama de lamaie si o lingurita de ulei de masline extravirgin.

Gustare: 1 kiwi

3. Cina:

• Ghiveci de legume, preparat la cuptor, cu foarte putin ulei, dos de rosii si condimente.

SAMBATA

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• 1 iaurt grecesc cu 2 linguri fulgi de ovaz si topping de fructe de padure, kiwi sau goji.

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

2. Pranz

• 75 grame paste integrale, fierte aldente si preparate o jumatate ceasca de ciuperci feliate, 3-4 linguri sos de rosii si o lingurita ulei de masline extravirgin. Se presara deasupra 1 lingurita parmezan sau cascaval ras  si condimente mediteraneene.

Gustare: 1 mar verde

3. Cina:

• 200 grame peste la gratar condimentat cu piper si zeama de lamaie.
• 1 dovlecel taiat felii si prajit in tigaie fara ulei, peste care se presara seminte de susan si piper.

DUMINICA

1. Mic dejun

• O cafea fara zahar.
• 1 cana de lapte cu 2 linguri de fulgi de ovaz

Gustare: 3-4 nuci sau 6-8 migdale

Pranz:

• 200 grame piept de pui sau curcan la gratar.
• O salata verde cu castravete si amestec de seminte, condimentata cu piper, zeama de lamaie si o lingurita de ulei de masline extravirgin.

Gustare: 1 kiwi

3. Cina:

• O.jumatate de vanata preparata la cuptor cu topping de branza rasa, felii de rosii si condimente.

Dressing grecesc: 1 lingurita de otet de vin rosu, 1 lingurita zeama de lamaie, 1 lingurita ulei de masline extravirgin, cativa fulgi de ardei iute uscat.

Amestec condimente mediteraneene: oregano uscat, busuioc uscat, thyme uscat, menta uscata, fulgi de ardei iute.

Salata Mediteraneana de cartofi noi

CARTOFUL

In ultimii ani, avand in vedere interesul crescut fata de alimentele cu un continut scazut de carbohidrati, cartoful a capatat, in mod nejustificat, o reputatie proasta, lasand impresia ca trebuie eliminat complet din dieta.

Cartoful  gatit corect si consumat in cantitati controlate (100-200 grame), nu ingrasa! Este una dintre cele mai alcaline vegetale si reprezinta o sursa excelenta de nutrienti, prin continutul de vitamine, minerale si fitochimicale, care aduc reale beneficii sananatatii. Astfel cartoful  nu trebuie exclus dintr-o alimentatie echilibrata, nici chiar in perioadele de cura de slabire.

“S-a demonstrat ca aceasta leguma chiar ajuta in curele de slabire.  Cartoful, alaturi de fasole, porumb, orez si cerealele integrale, contine amidon rezistent. Acesta este asemenea unei fibre alimentare, nu se digera, in schimb, atenueaza pofta de mancare şi intensifica arderea grasimilor. Astfel, consumati cu moderatie, cartofii nu provoaca diabet, boli cardiovasculare sau obezitate”- prof. dr Gheorghe Mencinicopschi.

Modalitatea de preparare poate transforma cartoful fie intr-o masa valoroasa, fie intr-un dezastru alimentar. Cartoful trebuie fiert sau copt in coaja si racit, pentru a permite amidonului sa se stabilizeze. Pregatit in acest fel, cartoful are 80 de calorii la 100 de grame, un indice glicemic scazut si  pastreaza sarurile minerale si vitaminele pe care le contine. De asemenea, se poate consuma si coaja acestuia, deoarece contine jumatate din nutrienti.

In cazul in care cartoful se va fierbe decojit si se va consuma cald, sub forma de piure, indicele glicemic al acestuia va creste. insa, cele 80 de calorii la 100 de grame se transforma in 400 de calorii la 100 de grame, cartoful devenind astfel un aliment nociv.

SALATA MEDITERANEANA DE CARTOFI NOI

Ingrediente (2 portii):

• 300 – 400 grame de cartofi noi
• 2-3 cepe verzi
• 1 jumatate legatura patrunjel sau marar verde
• 1 lingura zeama de lamaie
• 1 lingura mustar
• 1 lingurita ulei de masline extravirgin

Mod de preparare:

• Se fierb cartofii in coaja in apa sarata, la foc mic, pana se inmoaie. Se scot din oala, se curata de coaja, se scurg si se lasa sa se raceasca, apoi se taie in jumatati sau sferturi.
• Se curata ceapa verde si se taie marunt.
• Se toaca verdeata.
• Se prepara un dressing din zeama de lamaie, ulei de masline extravirgin si mustar.
• Se adauga toate ingredientele intr-un bol, se asezoneaza cu sare de mare si piper proaspat macinat si se amesteca usor intreaga compozitie.

Asocieri

Pentru o buna digestie, carbohidratii  nu trebuie asociati cu proteinele. Proteinele necesita o perioada de digestie mai lunga decât carbohidratii. Carnea are nevoie de 10-15 ore pentru a se digera complet,  in vreme ce cartofii se digera in 2-3 ore. De aceea, ideal este sa nu se consume cartofii alaturi de carne. Cartofii pot fi asociati la aceeasi masa cu legume care nu conţin amidon (salata verde, rosii, castraveti).

Riscuri:

• Nu consumati cartofi incoltiti sau care au modificari de culoarea verde. Aceste caracteristici sunt indicatori ai prezentei solaninei, un compus toxic, care cauzeaza probleme circulatorii si respiratorii, dureri de cap, crampe musculare si diaree.
• Studiile au aratat ca atunci cand sunt gatiti la peste 120 de grade, cartofii produc o substanta chimica, numita acrilamida. Acest compus, care se gaseste in materialele plastice, adezivi, coloranti si in fumul de tigara, favorizeaza aparitia mai multor tipuri de cancer. Acrilamida are efecte negative asupra genelor si a sanatatii reproductive. Cartofii prajiti au un continut ridicat de acrilamida, astfel ca ar fi de preferat sa ii evitati.

Informatii nutritionale cartof si beneficii

Sursa informatii: medicalnewstoday.com

 

 

 

Motive pentru a adopta Dieta Mediteraneana

MOTIVE PENTRU A ADOPTA DIETA MEDITERANEANA

 

Dieta Mediteraneana a fost recunoscuta de multa vreme drept unul dintre cele mai sanatoase regimuri alimentare ale planetei.  Fiind considerata drept tezaur universal cu relevanta in sanatatea omenirii, in anul 2013 a fost inclusa in Lista reprezentativa a patrimoniului cultural imaterial al umanitatii UNESCO.

Comunitatile reprezentative pentru Dieta Mediteraneana, care au participat la depunerea documentatiei pentru inscrierea in patrimoniul UNESCO, se afla pe teritoriul statelor: Grecia, Italia, Spania, Maroc și Portugalia, Cipru si Croatia. Pentru reliefarea autenticitatii obiceiurilor pastrate, aceste sapte tari au identificat sapte comunitati in care Dieta Mediteraneana este inca vie, transmisa mai departe, protejata si sarbatorita, ca parte a patrimoniului cultural: orasul Koroni din regiunea Peloponez Grecia, localitatea Agros din centrul insulei Cipru, insulele Brac si Hvar, din Dalmatia Centrala, Croatia, orasul Soria, din nord-estul Spaniei, subregiunea Cilento din Campania, in sudul Italiei; orasul Chefchaouen din nord-vestul Marocului, orasul Tavira din regiunea Algarve, Portugalia.

Ori de cate ori o persoana este abordata pentru a adopta o noua dieta, pentru a trece la un nou stil de viata, intotdeauna acea persoana va dori sa cunoasca inca de la inceput cateva motive care sa o jute in luarea unei decizii. De aceea, va vom prezenta cateva motive simple si logice care va vor putea ajuta in alegerea unui stil de viata sanatos, prin adoptarea Dietei Mediteraneene.

• Bucataria Mediteraneana cuprinde retetele bucatariilor celor 21 de tari situate in Bazinul Mediteranean. Caracteristicile acestei bucatarii sunt atat ingredientele proaspete, naturale si variate folosite, cat si modalitatea simpla si sanatoasa de preparare a acestora, rezultatul final fiind un preparat extrem de sanatos, gustos si nu in cele din urma, aspectuos. Aliementele recomandate in Dieta mediteraneana sunt: fructele, legumele, leguminoasele, semintele oleaginoase, lactatele (in special cele degresate), pestele, fructele de mare, carnea alba, uleiul de masline, condimentele proaspete, mierea de albine si siropul de struguri (in loc de zahar) si vinul rosu (consumat moderat). Foarte important este ca alimentele sa fie cat mai proaspete si sa se opteze pentru variante bio.

• Dieta Mediteraneana poate fi adaptata atat pentru persoanele cu diverse tipuri de alimentatie, cat si pentru cele care sufera diverse intolerante alimentare, deoarece curinde o multitudine de ingrediente variate care le pot susbtitui cu usurinta pe cele nepermise, oferind organismului nutrientii necesari unei alimentatii sanatoase.
•  Dieta in sine este ieftina din principiu, deoarece se bazeaza pe ingrediente necostisitoare, simple si proaspete, neprocesate din care se pot prepara mancaruri cu un continut nutritional ridicat, fara a compromite gustul si calitatea acestora.

• Dieta Mediteraneana, in afara de retetele compliicate, cuprinde o multitudine de retete simple si rapide, foarte usor de preparat de absolut oricine, fara a avea cunostinte gastronomice avansate. Astfel, din ingrediente simple se pot prepara meniuri foarte rapide si gustoase atunci cand este necesar.

• Dieta Mediteraneana nu este ultra restrictiva precum multe alte diete sofisticate. Se pot consuma o multitudine de alimente, cu conditia sa fie respectata moderatia si prepararea sanatoasa. Din acest motiv Dieta Mediteraneana poate fi urmata chiar si atunci cand se ia masa la restaurant fara a avea specific mediteranean.  Intotdeauna in meniul unui restaurant se vor gasi preparate proaspete, neprocesate, potrivite unei alimentatii sanatoase.

• Dieta Mediteraneana nu este o dieta bazata pe continutul scazut de grasimi. Este in schimb, o dieta care incurajeaza consumul grasimilor sanatoase, nesaturate si eliminarea grasimilor hidrogenate si saturate care sunt daunatoare organismului. Dieta mediteraneana presupune un echilibru sanatos intre consumul de acizi grasi esentiali omega 3 (linolenic), omega 6 (linoleic) si omega 9 (oleic), prin consumul de ulei de masline etravirgin, peste gras si oleaginoase (in special nuci). Multe studii au demonstrat ca adoptarea acestei diete duce la  scaderea  incidentei bolilor cardiovasculare si a riscului atacurilor cerebrale, cresterea colesterolului “bun” – HDL, scaderea colesterolului “rau” – LDL, scaderea trigliceridelor si a riscului aparitiei diabetului de tip II si a dezvoltarii tumorilor cancerigene. De asemenea, dieta mediteraneana, reduce riscul aparitiei tumorilor cancerigene, a instalarii bolii Alzheimmer, regularizeaza greutatea corporala si metabolismul, reduce riscul de osteoporoza si intareste sistemmul imunitar.

• Odata cu adoptarea dietei mediteranene nu va mai fi necesara numararea caloriilor consumate zilnic ori renuntarea la anumite alimente, ci doar inlocuirea alimentelor nesanatoase cu varianta lor sanatoasa: grasimile trans si saturate vor fi inlocuite cu grasimi nesaturate, fainoasele rafinate vor fi inlocuite cu fainoase integrale, carnea rosie va fi inlocuita cu carne alba si peste, se vor consuma multe legume si verdeturi, lactatele si ouale vor fi consumate cu moderatie (3 ori pe saptamana),  dulciurile vor fi inlocuite cu fructe si oleaginoase. Alimentele se vor consuma urmanad piramida mediteraneana, iar metoda de gatire a alimentelor va fi fierberea, coacerea la cuptor sau gratar, evitand total prajirea. In plus fiecare se va putea delecta cu un pahar de vin rosu sau alb pe zi.

• Ierburile si condimentele mediteraneene adauga atat de multa savoare preparatelor incat, in cele mai multe cazuri,  se va putea renunta la adaosul de sare. In plus, aceste codimente sunt si foarte sanatoase, fiind bogate in nutrienti si antioxidanti.

   

   

Prajitura Negresa cu magiun de prune

PRAJITURA NEGRESA CU MAGIUN DE PRUNE

Ingrediente:

• 2 cani faina
• 1 cana zahar
• 1 cana apa minerala
• 7 linguri ulei
• 400 grame magiun de prune
• 1 cana de nuci pisate
• 4 linguri cacao
• esenta de vanilie sau rom
• 2 lingurite bicarbonat stins cu zeama de lamaie

Mod de preparare:

• Se amesteca apa minerala, zaharul si uleiul.
• Se agauga fainacernuta, magiunul, nucile , esenta si bicarbonatul stins cu zeama de lamaie. Se mixeaza foarte bine pana la obtinerea unei compozitii omogene.
• Se toarna compozitia intr-o tava tapetata cu hartie pergament si se introduce in cuptorul preincalzit la 180 grade C.
• Se coace timp de aproximativ 30-40 de minute. Se taie dupa ce se raceste complet.

Prajitura cu fructul pasiunii

PRAJITURA CU FRUCTUL PASIUNII

Ingrediente blat:

• 4 oua, separate
• 330 g (1½ cani) zahar pudra
• 100 g unt, dedurizat
• 300 g (2 cani) faina alba
  
• 2 lingurite praf de copt
  
• 250 ml fructul pasiunii pasat
  

Ingrediente sirop:

• 60 ml fructul pasiunii pasat
  
• 220 g (1 cana) zahar pudra
• 125 ml apa

Mod de preparare:

• Se incalzeste cuptorul la 180 ° C.
• Se tapeteaza cu hartie pergament o forma de copt rotunda.
• Cu ajutorul unui mixer electric, se bat galbenusurile de ou, zaharul si untul pana la obtinerea unui amestec pufos, deschis la culoare.
• Se cerne faina si praful de copt intr-un castron mare, apoi se incorporeaza, alternand, compozitia de galbenusuri si piureul din fructul pasiunii.
• Se bat albusurile de ou cu mixerul pana se obtine o spuma tare.
• Se incorporeaza spuma de albusuri in compozitia de mai sus, amestecand cu o spatula de jos in sus pentru a nu se lasa.
• Se toarna compozitia obtinuta in tava rotunda si se coace timp de 50-60 minute. Se face testul cu scobitoarea dupa circa 45 de minute. Se scoate din cuptor si se lasa sa se raceasca in tava de copt.
• Intre timp, se prepara siropul. Intr-o craticioara se pun la foc mic apa, zaharul pudra si piureul din fructul pasiunii. Se amesteca pana la dizolvarea totala a zaharului, apoi se mareste flacara si se se aduce siropul la punctul de fierbere. Se fierbe 5 minute sau pana cand amestecul devine gros si siropos. Se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca complet.
• Se aseaza blatul pe un platou de tort, se stropeste cu siropul din fructul pasiunii, se lasa 10-20 de minute pentru ca blatul sa absoarba siropul, apoi se taie felii si se serveste.

 

CEAIUL

 

Ceaiul este o băutură obținută prin infuzarea frunzelor uscate ale plantei Camellia sinensis (L.). În funcție de gradul de oxidare a frunzelor, cele patru tipuri principale de ceai sunt: ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong și ceaiul negru. Compoziția chimică a ceaiului variază în funcție de recoltă, condiții pedoclimatice și metoda de prelucrare; dintre componenți amintim: teina (alcaloid asemănător cu cel care se găsește in cafea, maté și nucile de cola), tanin și uleiuri volatile.

Termenul ceai desemnează și infuziile din alte plante decât Camellia sinensis, cum ar fi maté (Ilex paraguarensis), lapacho (Tecoma curialis), rooibos (Aspalathus linearis), condimente, mentă, mușețel, fructe uscate etc.

ISTORIA CEAIULUI

Planta de ceai iși are originile în partea de sud-est a Asiei, în regiunea formată din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) și provincia Yunnan (China). Ceaiul a fost întrebuințat pentru prima oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atât la prepararea băuturilor cât și a mâncărurilor.

Ceaiul fiind de mare importanță pentru civilizațiile asiatice, s-au născut legende despre descoperirea sa.

O legenda populară chineza spune că impăratul Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apă fierbinte la umbra unui copac, în anul 2737 î.Hr. Câteva frunze se scuturară în bolul impăratului, făcând culoarea apei să se schimbe. Curios din fire, Shennong luă o sorbitură si fu plăcut surprins de aroma și de proprietățile revigorante ale băuturii.

Altă legendă, din vremea dinastiei Tang, atribuie răspândirea ceaiului lui Bodhidharma, fondatorul scolii budiste Zen. Acesta, după ce meditase în fața unui zid timp de nouă ani, s-a intâmplat să adoarmă. Disprețuindu-se pentru slăbiciunea sa, iși tăie pleoapele și acestea căzură pe pământ unde prinseră rădăcini, din ele crescând tufe de ceai.

Dovezi materiale ale întrebuințării plantei sunt recipientele cu ceai descoperite în morminte datând de pe timpul dinastiei Han (206-220), iar prima atestare documentară aparține unui funcționar chinez despre care se știe că a murit în anul 273; despre planta de ceai se poate să fi pomenit și Confucius în scrierile sale cu 600 de ani înainte, însa atestarea este nesigură. Cert este ca în timpul dinastiei Tang (618-907) băutul ceaiului devenise popular datorită gustului sau și a calităților sale medicinale. Ceainăriile atrăgeau artiștii vremii, unul dintre ei, Lu Yu (723-804) fiind autorul primului tratat despre ceai: Cha Jing (Obiceiurile ceaiului).

Cam in aceeași perioada (648-749), ceaiul a fost introdus și în Japonia de către un calugar budist, Gyoki; el a plantat arbuștii în 49 de grădini ale templelor; în secolul al XIII-lea un preot Zen a creat Ceremonia ceaiului (Cha-no-yu).

Pe la sfârșitul secolului al XVI-lea apar mențiuni rare despre acest obicei și la europeni, autorii acestora fiind negustorii și misionarii portughezi care trăiseră în părțile acelea răsăritene. Dar nu portughezii au fost cei care au făcut primele importuri de ceai în Europa, ci olandezii. Prima ladă cu ceai care-a fost înregistrată într-un port european a ajuns la Amsterdam în 1606 și pe parcursul secolului a câștigat în popularitate. Ceaiul a devenit o băutură la modă printre olandezii bogați și din Olanda s-a răspândit și în alte țari din vestul Europei. La curtea engleză, obiceiul de a bea ceai a fost introdus la mijlocul secolului al XVII-lea de către prințesa lusitană Ecaterina de Braganza in urma căsătoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind și în prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai.

CULTIVAREA SI RECOLTAREA CEAIULUI

Camellia sinensis este o plantă persistentă care crește spontan mai ales în zonele tropicale și sub-tropicale. Ceaiul se cultivă în urmatoarele țari:

• în Asia: Bangladesh, China, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Nepal, Sri Lanka, Taiwan, Vietnam;
• în Africa: Camerun, Mauritius, Kenya, Ruanda, Zimbabwe;
• în America de Sud: Argentina, Brazilia;
• în regiunea Mării Caspice și a Mării Negre: Georgia, Iran, Turcia.

Două varietăți principale ale plantei sunt cultivate: varietatea cu frunze mici de China (C. sinensis sinensis) și cea cu frunze mari de Assam (C. sinensis assamica). Planta de ceai necesită un climat tropical și soluri acide, permeabile si bogate in humus. Ceaiul se cultiva in panta, pentru ca apa de ploaie sa se poata scurge, o prea mare umezeala fiind daunatoare. Cea mai bună calitate a frunzelor este obținută din culturile situate la altitudini mai mari de 1500 m, deoarece planta crește mai încet și capătă o aromă mai bună. Pe plantatii inmultirea se face prin butasi. Dupa o perioda de stat in pepiniere, noile plante de ceai sunt transplantate si lasate sa cresca timp de patru ani inainte de prima recoltare. Dacă asupra plantei nu se efectuează modificări, aceasta va crește sub forma unui copac, putând atinge și 9 m înălțime, insa cele de pe plantații sunt menținute la inăltimi mici (de cel mult 1.25 m) pentru a fi mai ușor de recoltat. O lumina solara indirecta favorizeaza obtinerea unor frunze cu aroma mai buna, de aceea printre tufele tunse sunt lasati sa creasca copaci care filtreaza si imprastie razele soarelui. Viata plantei de ceai nu depaseste de obicei 40-50 de ani, insa exista varietati care pot atinge si varsta de 100 de ani. Perioadele in care se face culesul depind de climatul in care se afla cultura de ceai. In China si nordul Indiei (Darjeeling, Assam) sezonul dureaza din februarie pana in noiembrie; in Taiwan, de la sfarsitul lunii martie pana la sfarsitul lunii octombrie; in Japonia, din mai pana in octombrie; in sudul Indiei, Sri Lanka (Ceylon) si Indonezia culesul se face tot timpul anului, exceptand zonele de mare altitudine. Recoltarea se face dupa mai multe metode: fie se culeg doar mugurii apicali, fie se culeg si primele 2-3 frunze in josul tulpinii sau primele 4-5. Frunzele se culeg impreuna cu partea de tulpina pe care se afla, pentru a permite varfurilor sa se regenereze. Dupa o perioada de 7-10 zile, timp in care varfurile plantei se refac, recoltarea se reia. In tarile asiatice majoritatea culegatorilor sunt femei, iar in Africa printre culegatori sunt mai mult barbati. Ei poarta in spate cosuri de nuiele in care arunca frunzele culese. De cateva ori pe zi cosul este descarcat, recolta stransa de fiecare culegator cantarita si inspectata calitativ; fiecare este platit in functie de cantitatea de frunze recoltata.

PRELUCRAREA FRUNZELOR DE CEAI

Tipurile de ceai se disting după tipul de procesare, toate provenind din aceeași plantă.

La scurt timp dup ce sunt culese, frunzele de Camellia sinensis încep să se ofilească și să se oxideze. Clorofila se descompune și taninurile sunt eliberate, frunzele înnegrindu-se progresiv. Procesul acesta de oxidare enzimatică este numit în industria ceaiului “fermentație”, deși nu este cu adevărat un fenomen de fermentație, nefiind cauzat de microorganisme. Următorul pas este oprirea procesului de oxidare (sau a “fermentării”) prin incălzire, metodă care dezactivează enzima responsabilă. Fără un control atent al temperaturii și umidității, pe ceai se pot dezvolta fungi; aceștia cauzează o fermentație adevărată, care contaminează ceaiul cu substanțe toxice (uneori chiar cancerigene) și cu mirosuri nedorite, ceaiul devenind impropriu consumului.

Fazele prelucrării frunzelor de ceai sunt:

• Veștejirea (stafidirea sau preuscarea): în timpul acestui proces frunzele de ceai pierd din umezeală. Frunzele proaspăt culese sunt asezate într-un strat subțire și lăsate la soare între 18 și 24 de ore pentru a se deshidrata până ajung de consistența unor mănuși moi de piele.
• Rularea: scopul rulării este spargerea celulelor frunzei pentru ca zeama să fie eliberată și supusă procesului de oxidare. Sucul celular conține taninuri, tein, uleiuri esențiale și alte substanțe.
• Oxidarea (“fermentatia”): frunzele rulate sunt întinse în camere răcoroase și umede, pe podele pardosite cu piatră sau ciment; aspectul frunzelor se modifică, substanțele din sucul ce le acoperă începand să absoarbă oxigenul atmosferic (umezeala aerului din încaperi favorizează oxidarea). Culoarea devine roșcata iar apoi brună, iar aromele devin mai puternice și mai plăcute.
• Stoparea oxidării: oxidarea este oprită prin expunerea la temperaturi suficient de mari ca enzimele responsabile de oxidare să fie dezactivate. Frunzele sunt întinse în tăvi și expuse aerului fierbinte, având grijă să nu se pârlescă. Odată cu oprirea oxidării, datorită temperaturii, o mare parte din apa conținută în celule se evaporă. Pe suprafața frunzelor rămân substanțele ce dau gustul și parfumul ceaiului, acestea fiind activate prin infuzare.
• Sortarea: frunzele întregi sunt de obicei separate de cele fragmentate, acestea din urmă fiind și ele sortate la rândul lor după dimensiune.
• Modelarea, finisarea, uscarea: frunzele pot fi comprimate în diferite forme, cum este cazul ceaiurilor pu-erh sau modelate în spirale, granule etc. Acest procedeu face ca frunzele să se umezească de la sucul rămas în interior, necesitând apoi înca o uscare, de data aceasta nemaifiind neapărat nevoie de temperaturi mari; frunzele sunt lăsate la soare, uscate cu aer cald sau coapte.
• Învechirea : ceaiurile de tip pu-erh câstiga în savoare pe măsura ce devin mai vechi ; pentru atinge forma finală, aceste ceaiuri trebuie sa fie supuse unui proces de post-fermentație la care participă mai multe microorganisme. În urma învechirii gustul amar și astringența se estompează.

Dupa metoda tradiționala, totul se face manual, însa metodele moderne presupun folosirea mașinilor pentru realizarea fiecărei etape. Deși procesarea este relativ simplă, fiecare fază trebuie controlată cu atenție pentru a obține savoarea potrivită.

Ceaiul alb

Mugurii și frunzele foarte tinere, acoperite cu puf alb, trec prin două etape: tratarea termică pentru oprirea fermentării și deshidratarea. Frunzele nu sunt lăsate să se veștejească, nu sunt rulate și nici lăsate la oxidat, păstrându-se cât mai multe dintre caracteristicile inițiale.

Ceaiul verde

Frunzele sunt culese, lăsate la veștejit, apoi sunt tratate uscat (în tigăi, dupa metoda chinezească) sau la abur fierbinte la maxim 2 zile după cules pentru împiedicarea oxidării. Frunzele pot fi modelate în formă de perle, de spirale sau lăsat în stare liberă.

Ceaiul galben

Se obţine printr-un proces similar ceaiului verde, dar cu o fază mai înceată de uscare, frunzele fiind lăsate să se îngălbenească. Băutura obţinută are o culoare galben-verde, dar este diferită la gust şi miros atât de ceaiul alb cât şi de cel verde.

Ceaiul oolong

Dupa ce frunzele sunt culese, lasate la stafidit si rulate, timp de 2-3 zile (sau mai mult) sunt intinse pentru oxidare. Ceaiul oolong (sau wulong) este un tip intermediar intre ceaiul verde si cel negru, apropiindu-se ca proprietati mai mult de unul sau de celalalt in functie de perioada cat a stat la oxidat.

Ceaiul negru

Frunzele sunt lăsate să se oxideze complet, procesul durând între 2 săptămânani și o lună, după ce au fost parcurse etapele de veștejire și rulare. Apoi, intervine procesul de stopare a oxidării, de eliminare a umezelii și sortarea frunzelor în funcție de gradul de fărâmițare.

Ceaiul pu-erh

Frunzele culese manual din copaci de ceai bătrâni și sunt sortate, îndepărtându-se frunzele rupte, veștede sau oxidate; sunt întinse în încăperi bine ventilate pentru a se ofili un pic înaintea următoarei etape: stoparea oxidarii prin prăjirea în tăvi. Acum frunzele sunt rulate fără a le rupe și întinse la soare pentru a se usca până mai rămâne nu mai multă umezeală decăt este nevoie pentru ca frunzele să nu se sfărâme, apoi sunt sortate pe 10 categorii/ grade (sau chiar mai multe). Felul în care este prelucrat de acum înainte îl incadreaza șn tipul sheng sau shu.

Pentru a obține pu-erh de tip sheng (crud), frunzele sunt aburite, comprimate în forme diverse și depozitate în camere uscate, care permit o oxidare lentă. O seamă de micro-organisme participă la desăvârșirea aromelor ceaiului pu-erh.

Ceaiul de tip shu este obținut prin oxidarea forțată a frunzelor: acestea sunt întinse, stropite cu apă și lăsate să se oxideze câteva zile până la o lună. Dupa oxidare urmează tratarea cu abur fierbinte și presarea în forme.

AMESTECURILE SI ADAOSURILE

Majoritatea ceaiurilor comercializate în vest sunt amestecuri. Amestecurile pot fi făcute cu ceaiuri din aceeasi regiune (cum este ceaiul de Assam) sau cu ceaiuri din regiuni diferite. Scopul este obținerea unui gust mai bun, a unui preț mai bun sau din ambele motive, căci varietatea mai scumpă și cu aromă mai bună poate acoperi calitatea inferioară a varietăților ieftine. Prin amestecare se poate asigura conservarea aromei specifice unui sortiment, indiferent de variația recoltelor de ceaiuri pure folosite. Multe ceaiuri din comerț conțin diverse adaosuri sau sunt procesate folosind tehnici speciale. Ceaiul are o susceptibiliate mare la felurite arome, fapt ce constituie atât un dezavantaj (necesitând condiții deosebite de procesare, transport și depozitare) cât și un avantaj, permițând realizarea unui număr foarte mare de rețete. Aromarea se face folosind flori, uleiuri volatile naturale sau arome artificiale.

Sursa: wikipedia.org

Crema de albusuri

CREMA DE ALBUSURI

Ingredinete:

• 4 albusuri
• 200 grame zahar
• 100 ml apa

Mod de preparare:

• Se pun zaharul si apa intr-un vas si se amesteca bine.
• Se pune vasul pe foc, se aduce la punctul de fierbere, apoi se micsoreaza flacara si se fierbe inca 30-35 minute la foc moderat, pana cand se obtine un sirop legat. Corectitudinea legarii siropului se testeaza picurand cu lingura 2-3 stropi intr-un pahar cu apa rece. Daca raman intregi, nu se imprastie si formeaza un bob moale la atingere, siropul este gata. Daca insa picaturile se imprastie in apa, se mai lasa vasul sa fiarba si se incearca din nou. Se mai poate incerca corectitudinea legarii siropului turnand cateva picaturi de sirop pe o farfurie rece. Daca nu se imprastie , ci formeaza o coarda intre degetul mare si aratator, siropul este corect legat.
• Se bat albusurile spuma cu ajutorul unui mixer, adaugandu-se un varf de cutit de sare (circa 2 grame).
• Apoi se adauga, cate putin, siropul fierbinte, insa nu clocotit, peste spuma de oua si se bate aproximativ 10 minute. Se va obtine o crema densa, lucioasa, foarte rafinata, ideala pentru decorarea prajiturilor.

 

 

 

Fusilli cu Broccoli si ardei iute

FUSILLI CU BROCCOLI SI ARDEI IUTE

Ingrediente (4 persoane):

• 300 grame Fusilli Barilla
• 500 grame broccoli
• 2 linguri ulei de masline extravirgin
• ardei iute rosu sau fulgi de ardei uscat
• piper proaspat macinat si sare de mare

Mod de preparare:

• Se fierb Fusilli conform instructiunilor de pe ambalaj, se clatesc cu apa rece si se lasa la scurs intr-o strecuratoare.
• Broccoli se desprinde in buchetele mici, apoi se fierb pe aragaz intr-o oala cu apa clocotita in care s-a adaugat sare, nu mai mult de 2 minute. Se pot prepara si in cuptorul cu microunde. Se pun buchetelele de broccoli intr-un vas termorezistent cu apa rece, se acopera vasul cu capac si se seteaza cuptorul la putere mare, timp de 2 minute. Se scot din apa clocotita buchetelele de broccoli, se clatesc imediat cu apa rece pentru a-si pastra fermitatea si culoarea verde, apoi se scurg foarte bine.
• Se incinge uleiul de masline intr-o tigaie incapatoate non aderenta, se adauga usturoiul foarte marunt tocat si se caleste nu mai mult de 1 minut, atat cat sa dezvolte aroma caracteristica.
• Se adauga in tigaia cu ulei incins pastele, apoi broccoli, ardeiul iute tocat, piper si sare dupa gust.
• Se calesc 2-3 minute, amestecandu-se usor cu o spatula.
• Se portioneaza in farfurii individuale si se servesc calde.

Cartofi grecesti la cuptor cu bacon si parmezan

CARTOFI GRECESTI LA CUPTOR CU BACON SI PARMEZAN

CROCANTI LA EXTERIOR, FRAGEZI LA INTERIOR

CARTOFI GRECESTI LA CUPTOR CUBACON SI PARMEZAN

Ingrediente:

• 1 lingurita ulei de masline extravirgin
• 100 grame bacon feliat
• 1kg cartofi
• 50 grame parmezan Parmigiano Reggiano
• 2 catei de  usturoi tocat
• 1 legatura patrunjel verde fin tocat
• sare si piper negru macinat

Mod de preparare:

• Se curata cartofii, se spala si se taie cubulete, apoi se pun intr-o oala mare. Se umple oala cu apa , cat sa aco[ere cartofii si se fierb 15-20 de minute sau pana cand cartofii se inmoaie. Se scurg de apa si se lasa sa se raceasca.
  
• Se taie baconul suvite subtiri si se prajeste intr-o tigaie unsa cu ulei de masline pana devine auriu si crocant. Se transfera baconul pe o farfurie pe care se pune prosoape de hatie absorbanta si se lasa sa se scurga de grasime. 
• Se pun cartofii intr-o tava de copt unsa cu ulei de masline, se condimenteaza cu sare, piper negru macinat si usturoi tocat si se introduce tava in cuptorul preincalzit la 200 grade C. Se coace timp de 30-40 de minute sau pana cand cartofii devin aramii si crocanti la exterior.
• Se portioneaza in farfurii individuale, se pun feliute de becon deasupra, se presara parmezan ras si se asezoneaza cu patrunjel verde tocat.
• Se servesc calzi.

Vinete evantai in stil mediteranean

VINETE EVANTAI IN STIL MEDITERANEAN

VINETE EVANTAI

VINETE EVANTAI IN STIL MEDITERANEAN

Ingrediente:

• 6 vinete de dimensiune mica
• 6 rosii
• 2 linguri ulei de masline extravirgin
• usturoi
• sare si piper negru macinat
• oregano uscat
• busuioc verde
• rucola
• otet balsamic mediteranean

Preparare:

• Se spala foarta bine vinetele si se taie in felii de aproximativ 1 cm,  fara a taia codita, astfel incat sa obtinem forma unui evantai.
• Se presara intre feliile de vinete sare, piper negru macinat, oregano si usturoi pisat, apoi se umplu cu felii de rosii.
• Deasupra se presara usturoi pisat si se stropesc cu ulei de masline.
• Se aseaza vinetele intr-o tava de copt stropita cu ulei de masline si se coc  la cuptorul incins la temperatura medie. Timpul de coacere este in functie de tipul cuptorului, aproximativ 45 de minute. Se verifica dupa primele 20-30 minute.
• Se portioneaza pe farfurii individuale, pe pat de rucola, se presara deasupra busuioc verde marunt tocat si se stropesc cu otet balsamic mediteranean.
• Se servesc calde sau reci.

Salata Mediteraneana cu iarba grasa, brocoli si rucola

SALATA MEDITERANEANA

CU IARBA GRASA, BROCOLI SI RUCOLA

Ingrediente – 2 portii:

• 2 cesti frunze iarba grasa
• 1 ceasca frunze rucola
• 1/2 brocoli
• 1 legatura patrunjel tocat
• 1/2 zeama de lamaie
• 1-2 linguri ulei de masline extravirgin
• piper negru proaspat macinat
• sare de mare

Mod de preparare:

• Se spala bine, iarba grasa si rucola, apoi se pun la scurs pe un prosop de hartie absorbanta.
• Brocoli se desprinde in buchetele mici si se fierbe pe aragaz intr-o oala cu apa clocotita in care s-a adaugat sare, nu mai mult de 2 minute sau se baga in cuptorul cu microunde in apa rece, intr-un vas termorezistent acoperit cu capac, la putere mare timp de 2 minute. Se scot din apa clocotita buchetelele de brocoli si se clatesc imediat cu apa rece pentru a-si pastra fermitatea si culoarea verde, apoi se scurg foarte bine si se usuca pe un prosop de hartie absorbanta.
• Se pun toate ingredientele intr-un bol, se adauga patrunjel verde tocat, ulei de masline extravirgin, zeama de lamaie, piper negru macinat si sare de mare, apoi se amesteca usor.
• Se baga la frigider 20 de minute inainte de a fi servita, pentru a permite aromelor sa se intrepatrunda.