HRISCA – BENEFICII PENTRU SANATATE
Hrisca este un aliment popular si traditional in tari precum Rusia, Ucraina, Franta, Polonia, China. In Romania, hrisca se consuma in zona de nord, mai ales in Bucovina, unde este un ingredient traditional pentru sarmale si pentru alte specialitati locale.
“Revolutia naturista”, inceputa in urma cu un deceniu, a readus hrisca in prim-planul producatorilor de alimente, dar si al cercetatorilor in domeniul medical, fiind, practic, redescoperita ca aliment-medicament si inca unul foarte eficient, fiind astfel promovata in randul celor care doresc un stil de viata sanatos.
Principalele elemente nutritive continute in crupele de hrisca:
- Carbohidratii, stocati sub forma de amidon, constituie aproximativ 20% din greutatea crupelor fierte, Carbohidrații solubili din hrisca, fagopyritol si D-chiro-inozitol, au un indice glicemic mic, ajutand la scaderea ratei de absorbtie a glucozei dupa mese, motiv pentru care si diabeticii se pot bucura din plin de acest aliment.
- Hrisca contine, de asemenea, fibre alimentare, compuse in principal din celuloza si lignina, constituind aproximativ 2.7% din cantitatea de crupe fierte. Acestea sunt foarte benefice pentru buna functionare a colonului.
- Hrisca contine cantitati mici de proteine, aproximativ 3,4% din greutatea crupelor fierte. Proteina din hrisca are insa o valoare nutritiva foarte ridicata datorita profilului bine echilibrat de aminoacizi esentiali (lizina si arginina).Cu toate acestea, digestibilitatea acestor proteine este relativ scazuta din cauza prezentei unor anti-nutrienti , precum inhibitorii de proteaza si taninurile.
- Vitamine – are un continut scazut in vitamine, fiind prezente doar vitaminele B1, B2, B6 si P.
- Minerale – hrisca contine cantitati mult mai mari de minerale comparativ cu alte pseudocereale sau cereale: mangan, cupru, magneziu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, zinc, seleniu. Mineralele din componenta crupelor de hrisca au biodisponibilitate ridicata (raportul dintre cantitatea unei subtante active si viteza cu care aceasta este absorbita in organism), datorita nivelului de acid fitic (inhibitor al absorbtiei mineralelor) foarte scazut.
- Comparativ cu alte pseudocereale sau cereale, hrisca este mult mai bogata in compusi bioactivi cu valoare antioxidanta, precum rutina si taninurile.
BENEFICII PENTRU SANATATE:
- Hrisca aduce beneficii sistemului cardiovascular
Studiile au aratat ca dietele care contin hrisca s-au dovedit a scadea cotele de colesterol rau din sange si a tensiunii ridicate. Populatia Yi din China a fost testata in acest sens, dat fiind faptul ca mananca in medie cam 100 de grame de hrisca zilnic. Rezultatele analizelor au aratat ca acesti aveau un nivel seric al colesterolului total redus, nivel redus de colesterol LDL si o rata ridicata de HDL (colesterolul bun).
Efectele benefice pe care le are hrisca sunt datorate intr-o mare parte izoflavonoizilor, in mod deosebit rutinei. Flavonoizii sunt fitonutrienti care protejeaza organismul impotriva bolilor datorita extinderii actiunii vitaminei C si actiunii sale de antioxidant. Actiunea de scaderea a lipidelor se datoreaza in mod deosebit componentei sale, rutina, si altor flovonoizi din componenta. Acesti compusi ajuta la mentinerea sanatatii circulatiei, stopeaza coagularea exclusiva a trombocitelor. In principiu, toate aceste actiuni conduc la mentinerea unei inimi sanatoase, ferite de diverse afectiuni.
Hrisca mai contine si aproape 70 mg de magneziu la o portie de 150 de grame. Magneziul relaxeaza vasele sanguine, imbunatatind circulatia si transportul de nutrienti in timp ce scade tensiunea. Practic, magneziul ofera combinatia ideala pentru un sistem cardiovascular sanatos.
- Hrisca mentine sub control glicemia si scade riscul de diabet
Intr-un studiu a fost analizat efectul pe care il are asupra glicemiei hrisca integrala prin comparatie cu painea facuta din faina de grau rafinata. Hrisca a reusit sa scada glicemia si raspunsul insulinic. Hrisca integrala a primit o nota ridicata si la capitolul mentinerii satietatii.
In Iowa au fost studiate timp de 6 ani 36.000 de femei care au consumat cereale integrale si efectele pe care acestea le-au avut asupra incidentei diabetului. S-a dovedit ca femeile care au consumat 3 portii de cereale integrale sau pseudocereale pe zi prezentau un risc de aparitie a diabetului cu 21% mai scazut prin comparatie cu cele care au mancat numai o portie pe saptamana.
Magneziul este extrem de important pentru sanatatea oaselor, prevenind osteoporoza, dar joaca si un rol important impotriva bolii Alzheimer, conform studiilor.
- Hrisca previne aparitia litiazei biliare
Consumul alimentelor bogate in fibre insolubile, precum hrisca, poate ajuta femeile sa evite pietrele ce pot aparea la bila, a aratat un studiu publicat in Jurnalul american de Gastroenterologie.
Aceasta concluzie a fost trasa dupa 16 ani de studii, perioada in care peste 69.000 de femei, care consumau atat fibre solubile, cat si fibre insolubile in diferite cantitati, au fost analizate. Femeile care au consumat in mod deosebit fibre insolubile si-au redus si mai mult riscul aparitiei pietrelor la bila. Daca ar fi sa ne exprimam in cifre, 5 grame de fibre insolubile scad cu 10% riscul aparitiei acestei probleme.
Cum pot alimentele bogate in fibre insolubile sa creasca protectia impotriva pietrelor la bila? Cercetatorii considera ca fibrele insolubile nu numai ca accelereaza tranzitul intestinal (cat de rapid parcurge mancarea caile intestinale), dar reduce chiar si secretia acidul biliar (excesul acestor substante controbuie la formarea pietrelor la bila), creste senzitivitatea la insulina si scade trigliceridele (grasimile din sange). Aceste fibre insolubile se gasesc in toate cerealele integrale, dar se pot gasi si in nuci si in coaja comestibila a fructelor si legumelor inclusiv a rosiilor, castravetilor, dovleceilor, merelor, frustelor de padure si perelor. Fasolea, de exemplu, ofera atat fibre solubile, cat si insolubile.
- Hrisca poate egala sau chiar depasi in beneficiile asupra sanatatii legumele si fructele
Timp de foarte multi ani activitatea benefica a fitonutrientilor din cereale si pseudocereale, precum hrisca a fost trecuta cu vederea pentru ca metodele de cercetare pur si simplu nu erau aplicate in mod adecvat si nici interesul nu era atat de ridicat.
In ciuda faptului ca cercetatorii au tot analizat puterea antioxidantilor din fitonutrienti, ei i-au analizat numai in forma lor “libera”, cea care se dizolva rapid si este absorbita imediat in circulatia sanguina. Nu au privit nici forma de substante de margine, cele care se ataseaza de peretii plantelor si trebuie sa fie eliberate de bacteriile intestinale in timpul digestiei inainte de a putea fi absorbite.
Fenolii, antioxidanti puternici care functioneaza in multiple feluri pentru a preveni bolile, reprezinta o clasa majora de fitonutrienti care au fost studiati intens de-a lungul timpului. Poate ca denumirea de “fenoli” nu iti este cunoascuta, insa cu siguranta urechile tale au mai auzit de quercitina, curcumina, acid elagic, catechine si multe altele despre care mai auzi pe la emisiuni.
Cercetatorii au studiat care sunt cantitatile relative de fenoli sub forma libera sau marginala din fructe si legume precum mere, struguri rosii, broccoli si spanac si au descoperit ca forma libera de fenoli se regaseste cam pe la 76% din totalul fenolilor din aceste alimente. In cerealele integrale, insa, fenolii liberi se regasesc intr-un procent mai scazut de 1% din total, restul gasindu-se sub forma marginala.
Prin urmare, cauza pentru care cerealele integrale nu au fost luate in considerare pentru calitatile lor antioxidative este tocmai aceasta, pentru ca metodele de masurare ale cercetatorilor erau similare ca si pentru legume si fructe si nu reuseau sa scoata la suprafata adevaratele lor beneficii.
Intr-un studiu dat publicitatii in 2008, cercetatorul american dr. George Inglett afirma ca, in urma testelor de laborator si de medicina experimentala, au fost puse in evidenta proprietati antimutagene si antitumorale remarcabile ale hriscai. Compusii fenolici, vitaminele, oligoelementele si fibrele alimentare continute in boabele sale au darul de a scadea semnificativ probabilitatea de a face numeroase forme de cancer, intre care mentionam cancerul colo-rectal, cancerul gastric, cancerul esofagian si pulmonar. Se recomanda consumul de hrisca macar de 4 ori pe saptamana, impreuna cu unele cereale cum ar fi graul, orzul, ovazul, secara.
- Hrisca ofera beneficii cardiovasculare semnificative femeilor la menopauza
Consumul a cel putin 6 portii saptamanal a adus multe beneficii femeilor aflate la menopauza si care prezentau probleme legate de colesterol ridicat, tesiune ridicata si alte semne de probleme cardiace.
Intr-un studiu amplu desfasurat pe 3 ani au fost analizate 220 de femei aflate la menopauza. Ele au consumat 6 portii de pseudocereale (quinoa, hrisca, mei) sau cereale saptamanal iar rezultatele au arat scaderea progresiei aterosclerozei, placa ce se lateste si ingusteaza vasele de sange reducand buna functionare a circulatiei sangelui si o progresie mai scazuta a stenozei, ingustarea diametrului arterelor.
- Hrisca tine greutate sub control
Hrisca este printre alimentele de baza foarte sarace in calorii si cu o bogatie in substante utile in reglarea greutatii, care o transforma intr-un medicament util in mentinerea gretatii. Hrisca este bogata in fibre alimentare insolubile, in lizina (un aminoacid esential), in magneziu, in cupru organic, in vitamine din complexul B. De asemenea, contine substante cu efect diuretic, care reduc excesul de apa din corp.
Hrisca influenteaza secretia unui neurotransmitator numit dopamina, care este implicat in depresie. Consumul de hrisca previne si ajuta in tratarea depresiei pe termen lung.
- Hrisca este indicata in celiachie
Deoarece nu contine gluten, hrisca poate inlocui cu succes graul si faina din grau. Painea din faina de hrisca are consistenta asemanatoare painii din grau integral. Hrisca este recomandata de asemenea in dieta persoanelor cu alergii sau boli autoimune.
- Hrisca previne instalarea bolii Alzheimer si alterarea functiilor mentale produsa de imbatranire
Consumul de hrisca previne degenerarea celulelor sistemului nervos, stimuleaza circulatia cerebrala si favorizeaza mentinerea functiilor de memorie si rationament, nealterate pana la varste inaintate. Mai multe substante din hrisca, intre care rutina si colina, au aceste efecte exceptionale asupra sistemului nervos, fiind printre “medicamentele” naturale care previn si pierderile de memorie si dementa senila.
Colina, o substanta continuta din abundenta in boabele de hrisca, este un excelent tonic hepatic, care ajuta ficatul sa se regenereze si sa se “curete”, dupa excesele de alcool si/sau de alimente cu toxicitate ridicata. Efectul de tonic al ficatului este atat de puternic, incat in Extremul Orient, in Japonia,in Ucraina si Rusia, hrisca era un aliment nelipsit de la petreceri, folosit in prepararea multor feluri de mancare.
- Epistaxis (sangerari nazale), fragilitate vasculara
Mai multe observatii experimentale atesta faptul ca principiile active din acest aliment intaresc si redau elasticitatea vaselor de sange. Mai mult, substante cum ar fi rutina (o flavonoida), lizina (un aminoacid), vitaminele din complexul B pe care boabele acestei plante le contin ajuta la intarirea peretilor vaselor de sange.
Un studiu japonez facut in 1996, sub conducerea dr. Mitsuru Watanabe, a pus in evidenta faptul ca hrisca are o combinatie unica de substante cu efect antioxidant, care protejeaza celulele de degradare si imbatranire. Cea mai bogata in substante cu efect antioxidant este coaja boabelor de hrisca, care protejeaza mai ales sistemul nervos si cel cardiovascular de imbatranirea prematura.
CONTRAINDICATII SI PRECAUTII IN CONSUM
- Persoanele diagnosticate cu fagopyrism – o afectiune care constain fotosensibilizarea acuta a pielii – nu trebuie sa consume hrisca in cantitati mari (in special planta verde sau sucul extras din planta verde). Cu alte cuvinte, persoanele care au pielea foarte alba trebuie sa evite consumul exagerat de hrisca intrucat acesta determina aparitia de pete rosii si dureri sub forma de arsuri care persista chiar şi 3-4 zile.
- Alergiile la hrisca – este un alergen fatal, in special pentru populatiile asiatice, cu predominanta in Japonia si Koreea, provocand soc anafilactic.
Articole pe aceeasi tema:
DISCLAIMER:
Informatiile publicate in acest articol au scop pur informativ
si nu pot inlocui tratamentele medicale sau terapiile individuale.
Marilena
MISS BIJOUX
DIETA MEDITERANEANA 