Ceaiul de ghimbir

CEAIUL DE GHIMBIR

PROPRIETATI CEAI DE GHIMBIR

Ceaiul de ghimbir, bogat in vitamine, minerale, aminoacizi si uleiuri esentiale (detalii informatii nutritionale) este un remediu utilizat de mii de ani in medicina ayurvedica, avand  numeroase proprietati benefice pentru organism : antiemetic (combate raul de mare), antiseptic, expectorant, antifungic, antiviral, analgezic, hipotensiv, antispasmodic, antiinflamator, antibacterian, antifebril şi antiagregant  plachetar (previne formarea si migrarile de cheaguri sangvine).

BENEFICII CEAI DE GHIMBIR

• Combate disconfortul digestiv prin absorbtiei substantelor benefice din alimente şi prevenirea supraalimentatiei. Prin urmare, ceaiul de ghimbir consumat dupa mesele imbelsugate  este excelent pentru recapatarea controlului asupra digestiei.
  In plus, consumat zilnic, ceaiul de ghimbir poate preveni aparitia diareei, a flatulentelor, a balonarii si a indigestiei datorita substantelor chimice din compozitia sa, care tonifiaza musculatura tractului digestiv si impiedica nivelul crescut de acid gastric, care poate cauza arsuri stomacale.

• Intareste sistemul imunitar datorita cantitatii mari de antioxidanti, care reduc riscul de infectii sau afectiuni. Astfel,o ceasca de ceai de ghimbir consumata zilnic poate reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral deoarece substantele active din ghimbir blocheaza depozitarea grasimilor pe artere, reduc nivelul de cholesterol rau si ajuta la prevenirea diferitelor forme de cancer.

• Amelioreaza  racelile si gripele, datorita faptului ca decongestioneaza caile nazale superioare, umezeşte muscoasa gatului, ajutand astfel la ameliorarea tusei si favorizand expectoratia, care grăbeşte astfel procesul de vindecare.

• Amelioreaza simptomele afecţiunilor respiratorii: alergii, astm. Ghimbirul actioneaza prin inhibarea unui component al sistemului imunitar care provoaca alergiile si astmul.

• Calmeaza greturile matinale care apar la unele femei insarcinate, atata timp cat se consuma o cana de ceai de ghimbir la doua zile. Este un remediu eficient, care poate sa fie folosit in siguranta de femeile insarcinate care se confrunta cu acest simptom.

• Ajuta la buna circulatie a sangelui, prevenind formarea cheagurilor si ajutand la transportul oxigenului si a substantelor nutritive catre toate organele vitale din corp. Aminoacizii si mineralele din radacina de ghimbir promoveaza de asemenea nivelul de eritrocite, drept urmare este redus riscul de boli cardiovasculare.

• Ghimbirul este eficient in impotriva cancerului, considerat chiar a avea un efect antitumoral in leucemii. Extrasele de ghimbir stimuleaza imunitatea prin cresterea activitatii timusului si splinei, precum si productia de fagocite. In cancerul de san este indicat consumul de ghimbir, care inhiba invazia, motilitatea si aglutinarea celulelor canceroase.

• Are efect antiinflamator – Gingerolul, o substanta din componenta ghimbirului are un rol antiinflamator si poate sa fie un remediu eficient pentru persoanele care sufera de artrita reumatoida sau osteoartrita. Astfel, ghimbirul reuseste sa calmeze reactiile inflamatorii si sa imbunatateasca circulatia sangelui. Cercetarile realizate au aratat ca ghimbirul a fost la fel de eficient precum ibuprofenului în cazul persoanelor cu osteoartrita, insa fara sa produca reactii adverse la stomac.

• Ghimbirul scade nivelul colesterolului rau din organism, reducand riscul bolilor de inima. Contribuie la o buna circulatie a sangelui, printr-un complex optim de minerale şi aminoacizi, eficient in lupta cu bolile cardiovasculare.

• Diminueaza durerile menstruale.
  In cazul durerilor menstruale se aplica comprese imbibate in ceai de ghimbir pe regiunea inferioara a abdomenului,care amelioreaza durerile si relaxeaza musculatura.

• Reduce nivelul de stres responsabil cu apariţia senzaţiei de rau de miscare. De asemenea, gingerolul poate bloca anumiti chemoreceptori in zona cerebrala, astfel incat este blocata senzaţia de greata sau voma.

• Are efect energizant, motiv pentru care nu este recomandat a fi consumat seara, ci doar dimineata, la primele ore.

PREPARARE CEAI DE GHIMBIR:

Un cm de radacina de ghimbir proaspat (sau 2 cm in cazul in care doriti ca ceaiul sa fie mai puternic),  se taie in bucati mici sau se rade si se adauga in 250ml apa. Se fierbe timp de 10 minute. Se poate adauga miere si lamaie dupa gust, dupa ce s-a racit putin (mierea nu se adauga decat la temperatutri sub 40 grade). Se beau inghitituri mici pe tot parcursul zilei.

PREPARARE CEAI INFUZAT DE GHIMBIR:

3-4  feliuțe de ghimbir proaspat se infuzeaza in 250ml de apa fierbinte. Calitatea concentratiei de infuzie a ceaiului de ghimbir este direct proportionala cu timpul in care este lasata infuzia.

CONTRINDICATII CONSUM CEAI DE GHIMBIR:

Consumul ghimbirului este sigur din punctul de vedere al reactiilor adverse asupra organismului majoritaii oamenilor, insa foarte rar, consumat in cantitati excesive zilnic, pot aparea efecte secundare.

Consumul ridicat de ceai de ghimbir poate afecta sistemul digestiv, cauzand greata, diaree, aciditate in corp sau chiar arsuri la stomac. Se recomanda un consum adecvat in functie de specificul si cerintele organismului fiecaruia.

• Ghimbirul nu ar trebui consumat de catre persoanele cu inflamatii ale stomacului sau plamanilor.
• In cazul femeilor insarcinate, se recomanda prudenta; se poate administra ghimbir, impotriva greturilor si ametelilor, dar nu cantitati exagerate si pe termen lung.
• Persoanele cu pietre la fiere trebuie sa se sfatuiasca cu medicul inainte de a recurge la un tratament cu ghimbir, deoarece ghimbirul este colagog (favorizeaza evacuarea bilei in duoden).
• Trebuie evitat consumul ghimbirului cu doua saptamani inainte de a suferi o intervenţie chirurgicala. O persoana care a baut cantitati semnificative de ceai de ghimbir poate intampina probleme la operatie. Anestezia genereaza reactii adverse la ceaiul de ghimbir, conducand la aparitia unor complicatii precum incetinirea vindecarii ranilor sau sangerari ca urmare a interactiunii cu anticoagulante.
• Pacientii cu afectiuni ale circulatiei sangelui trebuie sa consulte medicul inainte de a consuma ceai de ghimbir. Acesta poate impiedica buna functionare a trombocitelor, responsabile de coagularea sangelui.
• In probleme diabetice trebuie evitat consumul exagerat, intrucat scade glicemia si interactioneza cu medicatia prescrisa in cazul acestei afectiuni.
• Ceaiul de ghimbir afecteaza somnul si nu este recomandat sa bei ceai de ghimbir inainte de culcare. Poate provoca insomnie.
  

DISCLAIMER:

Informatiile publicate in acest articol au scop pur informativ

si nu pot inlocui  tratamentele  medicale sau  terapiile individuale.

Tabel informatii nutritionale ghimbir

TABEL INFORMATII NUTRITIONALE GHIMBIR

Sursa: https://www.tititudorancea.nt.ro

Denumire stiintifica : Zingiber officinalis

Gramajul cantitatii uzuale: 5.4

Nutrient:	Cantitate medie in 100g produs:	Cantitate min.:	Cantitate max:
Apa	9.380 g	–	–
Energie	347.000 kcal	–	–
Energie	1452.000 kj	–	–
Proteine	9.120 g	–	–
Total lipide (grasimi)	5.950 g	–	–
Cenusa	4.770 g	–	–
Carbohidrati, prin diferenta	70.790 g	–	–
Fibre alimentare	12.500 g	–	–
Total zaharuri	3.390 g	–	–
Sucroza	0.200 g	–	–
Glucoza (dextroza)	1.220 g	–	–
Fructoza	1.780 g	–	–
Lactoza	–	–	–
Maltoza	–	–	–
Galactoza	0.190 g	–	–
Calciu, Ca	116.000 mg	–	–
Fier, Fe	11.520 mg	–	–
Magneziu, Mg	184.000 mg	–	–
Fosfor, P	148.000 mg	–	–
Potasiu, K	1343.000 mg	–	–
Sodiu, Na	32.000 mg	–	–
Zinc, Zn	4.720 mg	–	–
Cupru, Cu	0.480 mg	–	–
Mangan, Mn	26.500 mg	–	–
Seleniu, Se	38.500 mcg	–	–
Vitamina C, total acid ascorbic	7.000 mg	–	–
Tiamina, Vitamina B1	0.046 mg	–	–
Riboflavina (Vitamina B2)	0.185 mg	–	–
Niacina	5.155 mg	–	–
Vitamina B-6	0.840 mg	–	–
Total folati	39.000 mcg	–	–
Acid folic	–	–	–
Folate, food	39.000 mcg	–	–
Folati, DFE	39.000 mcg_DFE	–	–
Colina (total)	41.200 mg	–	–
Betaina	3.400 mg	–	–
Vitamina B-12	–	–	–
Vitamina B-12, adaugata	–	–	–
Vitamina A, UI	147.000 IU	–	–
Vitamina A, RAE	7.000 mcg_RAE	–	–
Retinol	–	–	–
Vitamina E (Alfa-Tocoferol)	18.020 mg	–	–
Vitamina E, adaugata	–	–	–
Beta tocoferol	0.010 mg	–	–
Gamma tocoferol	2.820 mg	–	–
Delta tocoferol	–	–	–
Vitamina K (filoquinona)	0.800 mcg	–	–
Acizi grasi, total saturati	1.940 g	–	–
Acizi grasi saturati 4:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 6:0	–	–	–
Acizi grasi saturati 8:0	0.060 g	–	–
Acizi grasi saturati 10:0	0.180 g	–	–
Acizi grasi saturati 12:0	0.330 g	–	–
Acizi grasi saturati 14:0	0.150 g	–	–
Acizi grasi saturati 16:0	1.020 g	–	–
Acizi grasi saturati 18:0	0.140 g	–	–
Acizi grasi, total mononesaturati	1.000 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 16:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 18:1 nediferentiati	1.000 g	–	–
Acizi grasi mononesaturati 20:1	–	–	–
Acizi grasi mononesaturati 22:1 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi, total polinesaturati	1.310 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:2 nediferentiati	1.020 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:3 nediferentiati	0.290 g	–	–
Acizi grasi polinesaturati 18:4	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:4 nediferentiati	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 20:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:5 n-3	–	–	–
Acizi grasi polinesaturati 22:6 n-3	–	–	–
Colesterol	–	–	–
Fitosteroli	83.000 mg	–	–
Triptofan	0.063 g	–	–
Threonina	0.187 g	–	–
Izoleucina	0.266 g	–	–
Leucina	0.387 g	–	–
Lizina	0.299 g	–	–
Methionina	0.067 g	–	–
Cistina	0.042 g	–	–
Fenilalanina	0.236 g	–	–
Tirozina	0.102 g	–	–
Valina	0.382 g	–	–
Arginina	0.226 g	–	–
Histidina	0.158 g	–	–
Alanina	0.163 g	–	–
Acid aspartamic	1.090 g	–	–
Acid glutamic	0.848 g	–	–
Glicina	0.226 g	–	–
Prolina	0.216 g	–	–
Serina	0.236 g	–	–
Alcool etilic	–	–	–
Cofeina	–	–	–
Teobromina	–	–	–
Betacaroten	88.000 mcg	–	–
Alfacaroten	–	–	–
Betacriptoxantina	–	–	–
Licopen	–	–	–
Luteina + zeaxantina	–	–	–

Sucuri de sfecla rosie

SUCURI DE SFECLA ROSIE

SUC DE SFECLA ROSIE

Sfecla rosie este considerata unul din cele mai complexe alimente, datorita continutului foarte bogat in substante nutritive (Tabel nutritional sfecla rosie), fiind recomandata in curele de detoxifiere a organismului si ca adjuvant in cazul multor probleme de sanatate (Beneficiile sfeclei rosii).

In anotimpul rece, sfecla rosie ar trebui sa fie nelipsita in alimentatia tuturor, fiind cu adevarat un aliment minune si avand un efect semnificativ la imbunatatirea starii de sanatate, atat fizica, cat si psihica. Este de preferat ca sfecla rosie sa fie consumata in stare cruda, deoarece prin fermentare sau gatire se pierde o parte din numeroasele beneficii ale acesteia. O varianta ideala pentru consumarea sfeclei o reprezinta sucul de sfecla rosie.

Sucul de sfecla roșie poate fi consumat de orice persoana, fara nici un fel de restrictie, insa in cantitati moderate, fara a depasi un pahar (230 ml) pe zi. Este metoda cea mai simpla de a prepara sfecla rosie si de a ne bucura de toate beneficiile pe care aceasta le aduce sanatatii noastre. In cazul in care gustul sfeclei crude nu este acceptat cu usurinta, aceasta se poate combina cu sucul altor radacinoase sau fructe, precum morcov, telina, ghimbir, mar, ananas, afine, portocala sau lamaie. Pentru inceput, se recomanda a se consuma sucul de la 250 de grame de sfecla pe zi, crescand apoi treptat cantitatea. Daca apar senzatii de varsaturi, greata, sau ameteli, se va reduce cantitatea, astfel incat sa  poata fi acceptata de catre organism.

Precautii consum suc de sfecla:

Datorita conţinutului ridicat în oxalaţi, sucul de sfecla rosie trebuie consumat cu precauţie de persoanele care au litiaza renala (pietre la rinichi).

SUCURI DE SFECLA ROSIE:

1.Suc de sfecla rosie, ghimbir si lamaie :

• 1 sfecla rosie medie
• 1/2 lamaie
• 1,5 cm radacina de ghimbir

2.Suc de sfecla rosie si portocala:

• 1 sfecla rosie medie
• 1 portocala

3.Suc de sfecla rosie, morcov, castravete  si lamaie:

• 1 sfecla rosie medie
• 1 morcovi
• 1/2 lamaie

4.Suc de sfecla rosie, castravete si lamaie :

• 1 sfecla rosie medie
• 2 castraveti
• 1/2 lamaie

5.Suc de sfecla rosie si afine:

• 1 sfecla rosie
• 100 grame afine proaspete sau congelate.

 Prepararea sucurilor :

• Ingredientele se spala foarte bine in apa rece. Radacinoasele se curata de coaja, iar la fructe se pastreaza coaja, apoi se taie bucati si se stoarce sucul cu ajutorul storcatorului. Se adauga zeama de lamaie sau portocala stoarsa.
• In lipsa unui storcator, se paseaza cu ajutorul unui blender, aproximativ 1 minut. Se verifica consistenta sucului, iar daca este prea gros se adauga putina apa plata rece si se amesteca. Se strecoara, se adauga zeama de lamaie, portocala.
• Se adauga apa plata pentru a obtine consistenta dorita, se pune in pahare si se serveste proaspat.

 

 

 

 

Ghimbirul

 

PREZENTARE:

Ghimbirul sau ghimber (Zingiber officinale) este o planta erbacee perena din regiunile tropicale. Pentru a se dezvolta corespunzator, are nevoie de o temperatura ridicata si constanta, precum și de o umiditate permanenta. Se cultiva in special in India, China, Indonezia, Nepal, Nigeria, Bangladesh, Japonia, Thailanda, Filipine, Sri Lanka. Partea care se consuma din aceasta planta este numita radacina, dar este, de fapt, un rizom aromatic bogat in uleiuri eterice, cu forma neregulata, contorsionata si noduroasa, atingand pana la 5-6 centimetri lungime.
Rizomul de ghimbir atinge 5 cm în lungime și are o formă noduroasă. Se comercializeaza proaspat, murat sau sub forma uscata de pudra sau fulgi.

ORIGINE:

Originar din India și China, ghimbirul este unul din cele mai vechi și populare condimente: chinezii il foloseau ca planta medicinala fiind menționat in scrierile lui Confucius, arabii îl cunoșteau din 650 înainte de Christos – ghimbirul este menționat in Coran. Dar și în Europa de Vest ghimbirul era folosit pe scara larga (cel puțin din secolul IX) – era cunoscut ca medicament impotriva ciumei; ca pudra era presarat peste bere in carciumile din Anglia secolului XIX (așa a luat naștere ginger ale). Numele ghimbirului provine, asemenea altor denumiri ale plantei in mai multe limbi europene (”Ingwer” in germana, ”gingembre” in franceza, ”ghimbir” in romana, ”zenzero” in italiana, ”ginger” in engleza etc.) din latinescul ”zingiber”, imprumutat si el din greaca veche (”zingiberis”). Cum India a fost sursa de ghimbir a Europei in antichitate, denumirea greaca este, de fapt, o preluare din limbile vorbite pe teritoriul Indiei in acea perioada: ”singivera” in pali si ”shringavera” in sanscrita. Aceste denumiri inseamna ”in forma de corn de cerb”. Cu toate ca denumirile in majoritatea limbilor europene provin din greaca veche, in mod surprinzator grecii contemporani il numesc ”piperoriza” (radacina de piper), cu referire la gustul iute al rizomului.

AROMA SI UTILIZARI CULINARE:

Ghimbirul este unul dintre cele mai versatile condimente, cu o aroma intepatoare și iute, dar foarte proaspata, cu note citrice.

• Ghimbirul proaspat are cel mai puternic gust si cea mai imbatatoare aroma– se poate folosi in toate tipurile de preparate, de la supe, sosuri, mancaruri cu carne și pana la deserturi, bauturi racoritoare sau alcoolice si ceaiuri. In Europa intalnim ghimbirul in mod special in bucataria ungureasca traditionala unde cunoaste o utilizare frecventa in condimentarea unor fripturi, de obicei mai grase, sau la mancaruri mai grele ( fasole, linte, varza), dar si la deserturi (de ex. cozonacul cu ghimbir proaspat).
• Ghimbirul uscat (pudra sau fulgi) este destul de diferit ca gust si nu poate substitui rizomul proaspat. El este doar un ingredient optional in unele amestecuri de condimente, ca pudra de curry, ”5 arome” si berebere. Ghimbirul uscat nu este folosit in regiunile unde acesta este cultivat. Gustul sau este mai mult aromat decat iute si este folosit si la prepararea unor deserturi.
• Ghimbirul fiert are o iuteala crescuta si o aroma diminuata. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin razatoare, alaturi de alte condimente, la prepararea pastelor de curry. Indonezienii utilizeaza frecvent paste condimentate pe baza de ghimbir proaspat si ardei iuti proaspeti, cu care marineaza carnea inainte de a o gati. Chinezii folosesc ghimbirul taiat feliute pentru aromarea mancarurilor care fierb inabusit.
• Ghimbirul prajit are un gust diferit, cu o iuteala diminuata. Merge foarte bine prajit alaturi de usturoi, sau ceapa. Indienii folosesc adesea aceasta tehnica pentru a obtine sosuri delicioase cu care asezoneaza mancarurile de legume si carne. Tehnica chinezeasca stir-fry (chao), care inseamna gatirea pe foc iute, rapida a mancarii, cu amestecare continua, cere adesea ghimbir maruntit sau dat prin razatoare.
• Sucul de ghimbir ocupa un loc important in bucataria japoneza, unde este folosit in cantitati mici. De exemplu, carnea de pui este aromata prin stropire cu sucul obtinut prin stoarcerea ghimbirului proaspat.
• Ghimbirul murat “beni shoga” se obtine prin taierea ghimbirului proaspat in feliute foarte subtiri, care apoi se mureaza in otet si se coloreaza cu sfecla rosie. In aceasta forma se numeste “gari”, are culoare rozalie si se serveste alaturi de sushi, pentru a reimprospata cerul gurii intre imbucaturi. Mai este conservat sub forma de firisoare subtiri, murat in umezu si colorat cu frunze de susan salbatic. Culoarea sa este rosie stralucitoare si este servit alaturi de mincaruri japoneze ca gyūdon, okonomiyaki si yakisoba.
• Ghimbirul conservat este preparat din rizomi tineri, decojiti si feliati, apoi fierti in sirop gros, de zahar. Ghimbirul astfel conservat este moale si carnos, dar foarte iute.
• Ghimbirul confiat este obtinut prin fierberea ghimbirului in sirop de zahar, apoi uscat la aer si rulat prin zahar.Cea mai potrivita forma pentru utilizarea ghimbirului confiat sunt deserturile. Se poate folosi la biscuiti, pandispan sau cozonac, cu conditia de a nu exagera cu o cantitate prea mare. Chiar daca e zaharisit tot se simte iuteala caracteristica iar la deserturi este folosit pentru a da o aroma aparte, usoara. Ghimbirul confiat se poate pastra bine intr-un recipient inchis etans timp de cateva luni. In timp isi pierde, insa, textura moale si se usuca.

Ceai de ghimbir: Un cm de radacina de ghimbir proaspat (sau 2 cm in cazul in care doriti ca ceaiul sa fie mai puternic),  se taie in bucati mici sau se rade si se adauga in 250ml apa. Se fierbe timp de 10 minute. Se poate adauga miere si lamaie dupa gust, dupa ce s-a racit putin (mierea nu se adauga decat la temperatutri sub 40 grade). Se beau inghitituri mici pe tot parcursul zilei.

Ceai infuzat de ghimbir:  3-4  feliute de ghimbir proaspat se infuzeaza in 250ml de apa fierbinte. Calitatea concentratiei de infuzie a ceaiului de ghimbir este direct proportionala cu timpul in care este lasata infuzia.

Gem de ghimbir: Este bun pentru tratarea unor afectiuni ca indigestie, flatulenta, colici, vomismente, spasme, afectiuni ale stomacului si intestinelor – cu febra si dureri, ca si in raceli, tuse, astm.
Mod de preparare: Se amesteca suc de ghimbir proaspat cu zahar si se fierbe pana capata consistenta. Se mai adauga sofran, cardamom, nucsoara si cuisoare. Se pastreaza in borcanele si se foloseste la nevoie. Se poate prepara si sub forma de sirop.

CONTRINDICATII IN UTILIZAREA GHIMBIRULUI:

Consumul ghimbirului este sigur din punctul de vedere al reactiilor adverse asupra organismului majoritaii oamenilor, insa foarte rar pot aparea efecte secundare atunci cand se foloseste fara discernamant sau se consuma in cantităţi mari, zilnic.

• Ghimbirul nu ar trebui folosit de catre persoanele cu inflamaţii ale stomacului sau plamanilor.
• In cazul femeilor insarcinate, se recomanda prudenta; se poate administra ghimbir, impotriva greturilor si ameţelilor, dar nu cantitati exagerate si pe termen lung.
• Persoanele cu pietre la fiere trebuie sa se sfatuiasca cu medicul inainte de a recurge la un tratament cu ghimbir, deoarece ghimbirul este colagog.
• Trebuie evitat consumul ghimbirului cu doua saptamani inainte de a suferi o intervenţie chirurgicala.
• In probleme diabetice trebuie evitat consumul exagerat, intrucat scade glicemia si interactioneza cu medicatia prescrisa in cazul acestei afectiuni.

INTERACTIUNEA  GHIMBIRULUI CU ALTE MEDICAMENTE:

• Ghimbirul poate prelungi starea de somn, daca este luat impreuna cu barbituricele.
• Consumul zilnic de ghimbir poate sa intervina in absorbţia fierului şi a vitaminelor liposolubile.
• Ghimbirul sporeste puterea unor medicamente ca aspirina, clopidogrel (Plavix), ticlopidine (Ticlid), warfarin (Coumadin), fapt ce poate duce la apariţia unor hemoragii (stimulează circulaţia).
• Ghimbirul scade glicemia, astfel tratamentul medicamentos pentru diabetici ar trebui ajustat in cazul consumului de pastile pe baza de ghimbir sau a ghimbirului ca atare.

UTILIZARI ALE GHIMBIRULUI IN COSMETICA:

• In industria parfumurilor – datorita uleiului esențial pe care il conține, rizomul de ghimbir emana o savoare de lamaie piperata și confera astfel caldura și personalitate parfumurilor.

• In industria cosmeticelor: La spitalele din Beijing, este utilizat in tratamentul alopeciilor (cheliilor) sub forma de rondele proaspete. Cosmetologii europeni au fabricat lotiuni cu ghimbir pentru tonificarea si revitalizarea parului. Lotiunile de corp pe baza de ghimbir au efecte de intinerire: hranesc epiderma și îi confera finețe și suplețe. Fiind bogat in magneziu, fosfor și acizi aminati, ghimbirul este omniprezent in formule revitalizante ale cremelor de fata.

ALEGEREA CORECTA A GHIMBIRULUI:

• Ghimbirul proaspat se alege tinand cont de aspectul si aroma acestuia. Rizomul proaspat trebuie sa fie tare, neted, fara pete intunecate si urme de lovituri. Cu cat este mai lunga radacina cu atat contine mai multe uleiuri esenţiale si oligoelemente. In general, este disponibil in doua forme: tanar si matur. Cel matur este cel mai raspandit si necesita curatarea de pielita, in timp ce ghimbirul tanar are coaja foarte fina si nu are nevoie de decojire.
• Prospetimea rizomului poate fi verificata facand in test de miros. Daca se simte aroma de ghimbir, atunci leguma este proaspata. Ghimbirul matur are aroma mai puternica decat ghimbirul care nu a apucat inca sa se dezvolte complet.
• Achizitionarea ghimbirului umacinat se va face apeland la simtul olfactiv – o aroma picanta, proaspata este dovada unui produs de calitate. De asemenea, este indicata alegerea unui produs organic, pentru a fi mai sanatos.

PASTRAREA GHIMBIRULUI:

• Ghimbirul se pastreaza in loc racoros nu mai mult de 10 de zile.
• In cazul pastrarii in frigider,  trebuie pus intr-un container ermetic, pentru a nu se deshidrata si poate fi pastrat timp de 3 saptamani.
• Cea mai simpla si sigura metoda de pastrare este prin congelare.  Radacina de ghimbir necuratata se impacheteaza bine si se pune in congelator. De asemenea, tot la congelator se mai poate pastra si ras, imachetat ermetic. Prin aceasta metoda nu va pierde nici aroma, nici una din proprietatile sale.
• Radacina de ghimbir curatata si taiata in felii subtiri poate fi pastrata in vin alb la frigider. In acest fel isi va pastra aroma si prospetimea pentru cel putin cateva saptamani. Se poate folosi conservat in acest mod la prepararea sosurilor si a altor feluri de mancare.
• Tait in felii foarte subtiri se fierbe timp de 10 minute intr-un sirop de zahar (cantitati egale de zahar si apa), se raceste si se depoziteaza in frigider.
• Se curataghimbirul si se staorce din el sucul, care se adauga in vodca sau alcool etilic. Se poate folosi la pregatirea sosurilor si a carnii.

Articole similare:

• Beneficiile ghimbirului asupra sanatatii
• Tabel informatii nutritionale ghimbir
• Ceaiul de ghimbir

Kimchi din varza chinezeasca intreaga – Tong baechu kimchi

KIMCHI DIN VARZA CHINEZEASCA INTREAGA

TONG BAECHU KIMCHI

KIMCHI DIN VARZA CHINEZEASCA INTREAGA
TONG BAECHU KIMCHI

Ingrediente:

• 1 capatana varza chinezeasca
• 4 cepe verzi taiate in bucatele de circa 2 cm lungime
• 1/2 ridiche alba coreeana taiata julienne
• 2 linguri usturoi tocat
• 50 grame fulgi de ardei iute rosu uscat ( dupa preferinta)
• 1/2 lingura ghimbir dat prin razatoare
• 1 legatura patrunjel verde tocat
• 1/2 lingura zahar
• 100 grame sare de mare
• apa – aproximativ 2 kg

Mod de preparare:

• Se spala bine varza chinezeasca si se staorce de apa, dupa care se taie  in jumatate sau sferturi, in functie de marimea acesteia si se aseaza intr-un vas incapator.
• Se prepara o saramura folosind 2 litri de apa si 50 grame de sare si  se toarna peste varza. Cealalta cantitate de sare (50 de grame) se presara uniform intre frunzele de varza. Se acopera vasul si se lasa sa stea cel putin 5 ore sau ideal pana a doua zi pentru a se inmuia bine frunzele de varza. Dupa ce varza s-a inmuiat, se spala foarte bine frunzele de varza pentru a nu pastra sare sau saramura pe ele si se lasa la scurs.
• Intre timp, se prepara umplutura din fulgi de ardei, usturoi tocat, ghimbir ras, 2 lingurite sare, zahar, ridiche taiata, ceapa verde taiata, patrunjel verde tocat si o cana de apa.
• Se presara aceasta umplutura pe fiecare frunza a verzei, se indoaie in jumatate si se inveleste strans cu doua frunze exterioare.
• Se indeasa intr-un vas  care se inchide ermetic. Se lasă sa stea peste noapte, apoi se pune in frigider, sau intr-un loc racoros, la o temperatura de sub 7 grade Celsius.
• Dupa 2-3 zile se poate consuma, insa Kimchi ajunge la maturitate din punct de vedere nutritional, abia dupa 2-3 saptamani de fermentatie, sub 7 grade Celsius, asa ca, pentru a beneficia de tot complexul sau de efecte, ideal ar fi sa ii permitem acest interval de timp pentru a-l consuma. Se serveste cu carne, orez, cartofi, paste.

 

Sujeonggwa – Bautura traditionala coreeana

SUJEONGGWA

SUJEONGGWA – BAUTURA TRADITIONALA COREEANA

Sujeonggwa este o bautura tradiționala coreeana, consumata, de obicei, ca un desert datorita gustului sau dulce. De regula se serveste rece, in zilele calduroase de vara, iar dupa preparare se poate pastra la frigider timp indelungat. Poate fi servit si cald, sub forma de ceai, in zilele de iarna. Aceasta bautura este preparata, in principal, din batoane de scortisoara, ghimbir, persimmon uscat si zahar si este garnisita cu muguri de pin.

Cea mai veche mentiune a bauturii sujeonggwa dateaza de la 1849, fiind reteta acesteia fiind mentionata cartea de preparate sezoniere Dongguksesigi  scrisa de Hong Seok Mo. Reteta sujeonggwa menționat in aceasta carte este un amestec de persimon  uscat cu ghimbir, la care se adauga nuci de pin.

Sujeonggwa este cunoscuta a fi fost preparata in epoca  Goryeo de catre femeile de la palat în ziua de Anul Nou. Praima denumire a acestei bauturi a fost baekjeho, ceea ce, literal inseamna “bautura alb-laptoasa”, dupa aparitia fructelor de persimon confiate.

Ingrediente:

• 10 cani de apa
• 6 batoane de scortisoara (60 grame)
• 2 bucati de ghimbir proaspat (100 grame)
• 5 linguri zahar brun
• 5 linguri zahar alb
• 4-5 fructe persimmon uscate
• muguri de pin

Mod de preparare:

• Se spala batoanele de scortisoara si se pun la fiert cu 5 cani de apa, la foc lent, timp de 40 de minute.
• Se curata ghimbirul, se taie rondele si se pune la fiert cu restul de 5 cani de apa, la foc lent, timp de 40 de minute. batoanele de scotrtisoara si ghimbirul se fierb separat pentru a permite mentinerea aromelor specifice pana in momentul combinarii acestora.
• Dupa ce au fiert, se strecoara printr-o strecuratoare fina lichidul de scortisoara si cel de ghimbir, se amesteca si se pun din nou la fiert, adaugandu-se zaharul. Cantitatea de zahar poate fi modificata, in functie de gustul fiecaruia. Se fierb timp de aproximativ 10 minute, pana la dizolvarea completa a zaharului.
• Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei, se adauga persimmonul uscat feliat si curatat de nervurile uscate si se pune la frigider.
• Se serveste dupa cel putin ore, pentru a permite fructelor uscate de persimmon sa se inmoaie si sa elibereze aroma.
• In momentul servirii se garniseste cu cativa muguri de pin. de asemenea, se pot adauga cateva cuburi de gheata.

Ton prajit cu crusta de susan si sos de soia caramelizat

TON PRAJIT CU CRUSTA DE SUSAN SI SOS DE SOIA CARAMELIZAT

TON PRAJIT CU CRUSTA DE SUSAN SI SOS DE SOIA CARAMELIZAT

Ingrediente – 2 persoane:

• 1/2 ceasca de zahar
• 1 lingura apa
• 1/2 ceasca sos de soia
• 2 catei de usturoi, taiat felii
• 3 felii de ghimbir
• 350 grame ton proaspat
• 6 linguri de seminte de susan
• ulei vegetal pentru prajit (ulei de susan)
• sare

Mod de preparare:

• Intr-o cratita foarte mica, se pune zaharul si apa la fiert la foc mare, amestecand ocazional. Cand zaharul incepe sa se caramelizeze pe margini, se ia de pe foc, si se lasa cat sa capete o culoare aramie.
• Se toarma cu grija sosul de soia peste zaharul caramelizat, inca fierbinte, se adauga usturoiul si ghimbirul feliat, se amesteca bine compozitia si se lasa sa infuzeze cel putin 30 de minute la temperatura camerei. Inainte de servire, se scoate usturoiul si ghimbirul din sosul obtinut.
• se uda tonul portinat cu apa rece si se trece prin amestecul de seminte de susan, astfel incat suprafata sa fie uniform acoperita. Se incinge uleiul la foc mediu, se asezoneaza tonul cu sare, si se pune in uleiul incins pentru aproximativ 1 minut pe fiecare parte, astfel incat semintele sa fie prajite si sa capete culoare usor aramie, insa sa nu se arda, iar pestele sa nu fie prajit la interior.
• se scoate pestele din tigaie, se lasa la scurs pe un prosop de hartie absorbanta, iar dupa ce s-a racit se taie felii cu un cutit foarte bine ascutit, se portionaza pe farfurii si se serveste cu dressingul de sos de soia caramelizat si cu garnitura de legume.

Pentru o varianta mai sanatoasa, se poate inlocui prajirea tonului in ulei cu metoda coacerii ca cuptor.

Sursa: http://houseandhome.com