Antioxidantii

ANTIOXIDANTII

Antioxidantii sunt compusi chimici complecsi, care au capacitatea de a proteja celulele impotriva efectelor radicalilor liberi,  inhiband astfel degradarea oxidativa a corpului uman.  Oxidarea este o reactie chimica care transfera electroni sau hidrogenul dintr-o substanta cu un agent de oxidare . Reactii de oxidare pot produce radicali liberi .

Radicalii liberi sunt molecule cu un electron impar (liber), ceea ce ii transforma in agenti foarte instabili si periculosi din punct de vedere biochimic. Acestia reactioneaza extrem de reapid cu alti complusi in incercarea de a captura electronii necesari pentru a obtine stabilitate. In general, ataca cea mai apropiata molecula  pentru a-i sustrage electronii. Molecula careia i s-a sustras un electron isi modifica proprietatile initiale si se transforma in radical liber, atacand la randul ei alte celule si denaturandu-le functiile. Se genereaza astfel un lant necontrolat de reactii biochimice, daunatoare pentru organism, cu repercursiuni foarte grave in timp.

Surse  de radicali liberi:

• Surse interne: perioadele de stres prelungite si acumularile de emotii negative persistente
• Surse externe: radiatiile, metalele toxice ca Aluminiul si Cadmiul din apa potabila, smogul, aditivii alimentari chimici, fumul de tigara, gazele de esapament (in special compusii cu Plumb) si, poate cea mai semnificativa, uleiurile vegetale hidrogenate omni-prezente in preparate uzuale precum margarina de consum. Aceste grasimi artificiale se oxideaza in clipa in care intra in contact cu aerul si continua acest proces in interiorul organismului, producand un lant de reactii de distrugere la nivel molecular, alterand celulele si functiile vitale cu o viteza superioara capacitatii de aparare a organismului.

Antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi prin donarea unuia din proprii sai electroni. Substantele nutritive antioxidante nu se transforma in radicali, deoarece acestea sunt stabile in orice forma. Actioneaza pe post de ”gunoieri”, ajutand la prevenirea celulelor, eliminand radicalii liberi si inhiband in acest mod reactiile oxidative ale organismului. Organismul produce antioxidanti, dar necesarul este mereu mai mare decat aceasta capacitate, ca atare, trebuie sa ii asimileze printr-o alimentatie corespunzatoare.

Antioxidantii sunt in mare masura, substante de origine naturala, compusi chimici vegetali. Dar si ionii unor metale de tranzitie pot initia si sustine procese antioxidante.

Antioxidanţii se impart in doua mari clase:

• antioxidanţii de sinteza – pot genera substanţe care conduc la apariţia unor maladii.
• antioxidanţii naturali.

Principalele clase de antioxidanti naturali sunt:

• Pigmenti : polifenolii (flavonoizi, acizi fenolici etc.), carotenoizii, taninii, antocian
• Vitamine : vitaminele acceptate unanim ca avand proprietati antioxidante importante sunt C, E si A
• Enzime si cofactori : glutati, coenzima Q10 etc
• Saruri minerale: seleniu, zinc si magneziu
• Molecule care au proprietatea de a lega metalele: albumina, transferina, feritina.

Surse alimentare de antioxidanti naturali:

• Seleniul ofera protectie antioxidanta importanta bolilor tipice varstei inaintate, stimuleaza imunitatea si accelereaza toate procesele care tin de imunitatea naturala. Surse de seleniu: nucile, semintele de floarea soarelui si dovleac, pestele gras, cereale, fasole, oua, carne de manzat, ficat, crucifere (varza, conopida, broccoli), lapte.
• Licopenul este cea mai buna crema antisolara. Rosiile sunt rosii pentru continutul mare de licopen. La fel si celelalte fructe si legume rosii. Licopenul este activat prin tratare termica, asa ca il ai la dispozitie permanent.  Licopenul previne bolile de inima si unele tipuri de cancer si a fost dovedit ca este cel mai puternic antidot impotriva efectelor negative ale radicalilor liberi produsi de lumina ultravioleta. Surse de licopen: tomate, rosii conservate si toate pastele de tomate, grapefruit roz si pepene verde, fructe rosii.
• Zincul este un mineral esential pentru regenerarea tesuturilor si cresterea imunitatii. Surse importante: oua, alge merine, leguminoase, carne, germeni de grau, cereale integrale.
• Carotenoidele sunt o familie de antioxidanti care reduc riscul de degenerare maculara, principala cauza de orbire, dar care protejeaza in general fata de agresiunile factorilor din mediu: poluare si lumina solara. Din categorie face parte Vitamina A. Aceasta vitamina nu trebuie asimilata excesiv, ca urmare,trebuie evitat consumul de suplimente. Cele mai bune surse: morcovi, cartofi dulci, dovleac, spanac, gulii, varza.
• Vitamina C este recunoscuta pentru potentialul sau. Vitamina C este un remediu major, are capacitatea de a protejea ADN-ul si vasele de sange, ajuta organismul sa utilizeze vitamina E si reduce riscul bolilor de inima si lupta impotriva accidentelor vasculare, regenereaza stratul de colagen si accelereaza capacitatea organismului de a repara ranile. Cele mai bune surse: citricele, papaya, macese, ardei gras rosu, fructe de padure, patrunjel, spanac, banane, kiwi, ananas, capsuni, broccoli, varza de Bruxelles.
• Vitamina E este un antioxidant puternic, cu rol in special in protejarea pielii, mucoaselor de la nivel digestiv, respirator, ocular. Doza zilnica recomandata este de 15 mg alfa tocoferol. Nu trebuie consumata in exces deoarece poate deveni toxica, acumulandu-se in tesuturile grase. Surse importante:  cereale, germeni de grau, oleaginoase (migda, arahide, nuci), piersici, caise, ananas, avocado, uleiuri de porumb, masline, in, floarea soarelui, ou, peste si cacaoa.
• Polifenolii si catechinele sunt leacurile naturale impotriva inflamatiilor, calmeaza artrita, reduc ritmul natural al imbatranirii, previn cancerul si impulsioneaza sistemul imunitar atotputernic. Cele mai bune surse: extract de ceai, vin rosu, fructe de padure, ulei de masline, cacao, cafea, fructe si legume.
• Coenzima Q-10 este o chinona cu un rol demonstrat antioxidant la nivel muscular, atat pe muschii striati, pe musculatura neteda (vase de sange) cat si pe miocard. Are rol protector cardio-vascular, reducand riscul aparitiei infarctului miocardic acut si altor afectiuni cardio-vasculare. De asemenea, are un rol important in reducerea nivelului colesterolului din sange. surse importante: ficat, carne de vita,  oua, mazare, linte, soia, bame.

Actiuni ale antioxidantilor:

• incetinirea proceselor degenerative ale tesuturilor (cele mai expuse fiind pielea, protejand-o  aparitiei timpurii a ridurilor)
• prevenirea bolilor legate de fenomene de degenerare celulara, precum bolile cardiovasculare, ateroscleroza, poliartrita reumatoida, cataracta, Parkinson si tumorile
• prevenirea si combaterea infectiilor, stimuland sistemul imunitar.

Pentru sanatatea şi longevitatea organismului uman, este esenţial un flux continuu de antioxidanţi, lucru asigurat de un comportament alimentar sanatos si un regim de viaţa echilibrat. Alimentaţia echilibrata si suplimentele antioxidante au efect sinergic, astfel ca bolile degenerative si imbatranirea prematura pot fi prevenite, controlate si uneori chiar stopate.
Din pacate, ultimele decenii au adus schimbari majore negative in ceea ce priveste alimentatia, atat din punct de vedere al calitatii, cat si al cantitatii.

Rolul vinului rosu in Dieta Mediteraneana

ROLUL VINULUI ROSU

IN DIETA MEDITERANEANA

 Vinul rosu este o componenta a regimului alimentar in zona mediteraneana. Conform multor studii privind dieta din zona si rolul sau in diminuarea riscului dezvolatarii bolilor cardiovasculare, includerea vinului este unul din posibilele motive pentru aceste beneficii pozitive. Vinurile sunt facute din struguri, astfel ca, asa cum alte fructe si legume asigura o varietate mare de fitonutrienti, la fel ii asigura si vinul.

Desi au o valoare calorica foarte mare, de 900 kcal la kilogram, strugurii sunt considerati un aliment-medicament cu efecte dintre cele mai benefice pentru organismul uman. Vinul este bogat intr-o varietate de fitonutrienti denumiti polifenoli. Principalele doua tipuri de polifenoli sunt flavonoidele si non flavonoidele.

Flavonoidele – cel mai influent flavonoid este reversatrolul, cel mai puternic antioxidant cunoscut pana acum, care reduce riscul cardiovascular cu 40%, fiind mult mai eficient decat vitamina E, de exemplu. Acesta  se gaseste in coaja strugurilor, mai ales  a celor de culoare inchisa, rosii sau negri.m

S-a constatat ca resvaratrolul din compozitia strugurilor, dar si a altor fructe si legume de culoare neagra, are un rol “defensiv”, deoarece se formeaza in momentul cand planta este atacata debacterii si ciuperci parazite.

In organismul uman, resveratrolul are efecte terapeutice deosebite, de aceea curele de toamna cu struguri negri sau rosii, consumati cu tot cu coaja si samburi, must sau vin rosu ajuta la normalizarea circulatiei sangelui, scad nivelul colesterolului rau crescand-l, in acelasi timp, pe cel bun.

Non-flavonoidele din vin contin fitonutrientul acid elagic, care actioneaza de asemenea, ca un antioxidant si compusii de tanin. Acesti compusi, in combinatie cu flavonoidele, actioneaza in corpul uman pentru a ajuta la cresterea colesterolului bun din sange (HDL), scazandu-l pe cel rau (LDL). In plus, proprietatile antioxidante pot ajuta la normalizarea circulatiei sangelui, la fluidizarea acestuia, impiedicand blocajele si evitand astfel atacurile de cord si atacurile cerebrale.

Antioxidantii sunt o varietate de vitamine, minerale si fitonutrienti, care incetinesc sau previn oxidarea celulelor si a tesuturilor, astfel prevenin degradarea sau diastrugerea acestora. De asemewnea, antioxidantii, actioneaza pentru a mentine sistemul imunitar sanatos, ajutand la lupta impotriva imbatranirii, a infectiilor si bolilor.

Consumul vinului in  dieta mediteraneana poate aduce beneficii sanatatii, doar daca este considerat ca o parte a mesei si este  consumat cu moderatie – 120 ml/femei  si 150 ml / barbati pe zi.

Vinul, cat si alte bauturi alcoolice reprezinta o sursa de calorii. Alcoolul asigura 7 calorii / gram fata de 4 calorii/ gram de carbohidrati si proteine. Pe langa caloriile din alcool, orice amestec folosit va creste continutul de calorii al bauturii. Alcoolul este digerat diferit din proteine si carbohidrati, astfel ca efectele se vor resimti mai rapid, iar grasimea corporala se va mentine mai usor. Consumul moderat poate creste beneficiile de sanatate si placerea meselor, dar trebuie atent monitorizat pentru caloriile continute si modul in care acestea se potrivesc consumului zilnic de alimente.

O dieta echilibrata, caracterizata prin moderatie in toate elementele sale, va aduce cu siguranta satisfactii depline in ceea ce priveste greutatea corporala, cat si in ceea ce priveste imbunatatirea sanatatii.

Fructele – Clasificarea si rolul acestora in organism

FRUCTELE

FRUCTE

Fructele sunt minunatele medicamente ale naturii, pline de vitamine, minerale, antioxidanti si fito-nutrienti (micronutrienti derivati din plante). Ele sunt o absoluta desfatare  a simturilor noastre, nu doar datorita culorilor si aromelor  unice, dar si datorita aportului nutritional care ajuta organismul sa ramana in forma si sanatos.

CLASIFICAREA FRUCTELOR

Fructele se clasifica dupa mai multe criterii, care depind de structura, gust, aroma, continut in substante nutritive, etc.

1. Clasificarea in functie de structura:

• fructe semintoase (bace false), care sunt carnoase, au semintele inchise in compartimente cu pereti pergamentosi (mere, pere, gutui, citrice)
• fructe samburoase (drupe), caracterizate prin pulpa suculenta si sambure tare care inchide in interior samanta (caise, prune, piersici, visine, cirese, etc.)
• fructele arbustilor si semiarbustilor fructiferi (bace adevarate si false), care au pulpa zemoasa, suculenta si cu seminte mici raspandite in pulpa fructului (fragi, capsuni, zmeura, smochine, coacaze, agrise si afine)
• fructe nucifere, formate numai din endocarp si seminte, deoarece mezocarpul se desprinde inainte de recoltare. Din aceasta grupa fac parte: nucile, alunele, migdalele, fisticul, arahidele.

2.Clasificarea in functie de gust si aroma:

• citrice (lamai, portocale, mandarine, grepfruit, chitra)
• acidulate (mere, pere, caise, prune, piersici, visine, cirese, fragi, capsuni, zmeura, mure)
• astringente (gutui, coarne, afine)
• zaharoase – amidoniase (banane, castane)
• uleioase (nuci, alune, migdale, arahide, fistic);

3.Clasificarea dupa continutul in substante nutritive:

• fructe zaharate sau carnoase, caracterizate prin continut mare in apa (75-90%), in glucide (glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza) si sarace in lipide si protide. Aceste fructe mai contin substante pectice (proprietate de a forma jeleuri), acizi organici (malic, tartic si citric), saruri minerale (sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier asimilabil, iod, etc.), vitamine hidrosolubile in special B1, B2, C (citrice)
• fructe amilacee, bogate in amidon si sarace in zahar (banane, castane)
• fructe oleaginoase, cu un continut mare in lipide si mic in apa si glucide (nuci, alune, arahide, migdale).

ROLUL FRUCTELOR IN ORGANISM

In organism fructele au un rol deosebit, contribuind la realizarea in bune conditii a proceselor metabolice, implicit la mentinerea sanatatii. Rolul fructelor in organism se caracterizeaza prin:

• actiune alcalinizanta, care rezulta prin arderea acizilor organici cu formare de carbonati alcalini si baze
• actiune mineralizanta, datorita continutului in substante minerale; de aceea se indica in anemii, decalcifieri, etc
• actiune vitaminizanta, prin aportul crescut in vitamine.
•  actiune laxativa, datorita continutului in celuloza, acizi organici, glucide, etc
• actiune colagoga, de stimulare a functiilor hepatice
• actiune constipanta, fructele care contin tanin in cantitate mare, ca: afine, coarne
• actiune diuretica datorita continutului mare de apa si potasiu.

In fructe se gasesc urmatoarele vitamine:

• vitamina A, in: citrice, ananas, curmale, caise, mere, pere, migdale, nuci, etc.
• vitamina B1, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, nuci, migdale
• vitamina B2, in: citrice, struguri, mere, pere, banane, caise, nuci, arahide, castane
• vitamina C, in : citrice, banane, afine, mere, pere, etc.
• vitamina E, in: masline, nuci, migdale.

  Sursa : http://www.gradinamea.ro