Bucataria Cretana

BUCATARIA CRETANA

DIETA CRETANA

Istoria celei mai sanatoase diete este foarte veche. Se presupune ca Dieta Cretana are o vechime de peste 5000 de ani, iar primele dovezi sunt desenele descoperite, in care sunt infatisate diverse produse naturiste, ce dateaza de peste 4000 de ani, cand a fost varful civilizatiei.

Bucataria Cretana, simplista, insa extrem de gustoasa, este considerata cea mai sanatoasa din lume si foarte savuroasa. Incepand cu uleiul de masline, fructele, vinul, branza, painea, mirodeniile si vegetalele, toate sunt produse ecologic, fara chimicale, fara conservanti fara metode de procesare.

Cretanii folosesc ierburile si condimentele pentru a da savoare mancarii, fac prajituri cu miere si cu sirop de struguri, in timp ce vinul cretan este nelipsit de la orice masa. Se stie ca, pana acum cativa ani, insularii Cretei nu mancau carne. Astazi ei consuma carne doar de cateva ori pe an, cel mai mult in timpul sarbatorilor sau duminica.

INGREDIENTE ALE BUCATARIEI CRETANE

• Uleiul de masline extravirgin este cel mai important si valoros produs ecologic al Cretei. Calitatea uleiului de masline din Creta este unica – este cel mai cautat ulei din intreaga lume, deoarece nu este procesat industrial si este pastrat in recipiente fara chimicale si aditivi. Cercetarile demonstreaza ca acest ulei de masline are proprietati terapeutice, fiind astfel considerat unul dintre secretele vietii sanatoase si indelungate. Deci, nu este surprinzător faptul că dieta cretana traditionala utilizeaza doar uleiul de masline,  excuzand alte tipuri de grasimi sau uleiuri. Inlocuind grasimile saturate sau grasimile polinesaturate cu ulei de masline etravirgin, ajuta organismul sa mentina o greutate mai mică, reduce efectele imbatranirii , tensiunea arteriala si scade  colesterolul. Fiind un bun antioxidant, poate inhiba dezvoltarea unor forme de cancer și este benefic pentru persoanele cu risc sau care au diabet zaharat. De asemenea, diminueaza riscul de astm si artrita.

• Plantele aromatice si ierburile, joaca un alt rol important in bucataria cretana. Studii botanice arata ca insula are una dintre cele mai bogate si cele mai interesante ecosisteme din Europa, cu un numar mare de plante endemice, precum malotira sau ceaiul cretan de munte (siderites syrioca) si dittany ( origanum diktamus L.), care cresc in muntii abrupti de pe insula si sunt colectate de catre colectori de plante cu experienta, apoi uscate in mod natural si ambalate fara nici un tip de prelucrare sau adaos de chimicale. Colectorii cretani de plante aromatice aduc cantitati mari de plante pe piata, precum oregano (Origanum onites), busuioc (Ocimum basilicum L.), tei (Tilia cordata Mill),maghiran (Origanum majorana ), cimbru (Thymus sibthorpii Benth), menta (Mentha), rosemarin (Rosmarinus officinalis), dafin (Laurus nobilis L.), musetel (Matricaria chamomilla L.), salvie (Salvia officinalis) si multe altele . Toate acestea au fost folosite inca din antichitate pana in prezent, atat pentru aromele deosebite, dar mai ales pentru proprietatile lor terapeutice.

• Consumul de vin rosu in cantitati moderate, este un alt secret in ceea ce priveste longevivitatea cretanilor. Cretanii insoțesc in mod tradițional mesele lor zilnice cu vin. Vinul, in special cel rosu, este o parte a culturii poporului. Ei nu beau singuri, beau in compania familiei, a prietenilor, consumul de alcool fiind o modalitate de socializare .Industria actuala a vinului din Creta are o vechime considerabila, avand in vedere faptul ca cel mai vechi teasc a fost gasit in Creta, in Archanes in urma cu peste 3500 de ani. Si in acest sector, traditia este in armonie cu procesele tehnologice. Procesele tehnologice, cele traditionale si strategia excelenta de marketing, conduc la vinul cu cea mai buna savoare din lume. Specialistii in vinificație testeaza in permanenta noi soiuri, experimenteaza arome si gusturi, incercand sa ofere un vin excelent consumatorilor, care poate satisface toate gusturile și cerințele. Vinurile cretane, (marca inregistrata) sunt un patrimoniu valoros de soiuri tradiționale, complet adaptate la condițiile climatice ale insulei.  Potrivit mitologiei cretane, vinul a fost darul de pret primit de la Dionysos – considerat zeul vinului si al petrecerilor, care era indragostit de  Ariadna, fiica lui Minos, regele mitic al Cretei.

• Branza si produsele lactate sunt ingrediente nelipsite in bucataria cretana, cretanii stiind cum sa se bucure de diversele gusturi de neegalat ale acestora.  Lactatele  sunt considerate  ca un medicament de catre cretani,  fiind o adevarata sursa de calciu, vitamine si proteine cu calitate biologică ridicata. Desi branza silactatele sunt considerae o sursa de grasimi saturate, cretanii care manaca foarte multe produse  de acest fel nu au deloc colesterolul crescut, datorita echilibrului nutritional al dietei cretane. Studii științifice recente au asociat produsele lactate cu prevenirea si tratamentul cancerului de san si de prostata! In Creta și Franța studii ample sunt in curs de desfășurare pentru a dezvolta noi metode de tratament al bolii pe baza acestor descoperiri stiintifice! In mitologie se spune ca produsele lactate din Creta au fost sursa de alimentatie a lui Zeus, care a fost nascut intr-o pestera si hranit cu laptele unei capre numita Amalthea. De atunci, creșterea animalelor in Creta nu sa schimbat. Ea se bazeaza pe pasunatul liber al animalelor mici (capre, oi), in timp ce vacile sunt putine. Animalele din Creta se hranesc aproape exclusiv cu ierburi, plante salbatice si arbusti.

• Consumul mare de fructe  reprezinta una dintre distinctiile dietei cretane fata de alte diete mediteraneene. Locuitorii Cretei consuma de patru ori mai multe fructe decat orice alte popoare mediteraneene si de sase ori mai mult decat nordicii, așa cum sa dovedit prin studii de catre Αncel Keys (1970) și D. Kromhout (1989). Calatorii europeni care au ajuns în Cretain secolul al 19-lea au remarcat gustul deosebit al portocalelor de pe insula. Acest dar divin, care a fost ținut, in conformitate cu mitologia greaca, in gradinile de Esperides, departe de oameni, este cultivat intr-o zona vasta in Campia din Chania. Exista si culturi mai mici in Campia din Mesara, in Heraklion si Mylopotaros. Copacii sunt complet adaptati la mediul de pe insula și si produc fructe gustoase, fara a fi nevoie de aditivi chimici.  Portocalele sunt considerate darul de iarna pe care insula il ofera locuitorilor, acestea fiin nelipsite din fiecare casa. Acestea sunt consumate fie crude, fie sub forma de sucuri, fiind surse bogate de vitamine. Strugurii sunt de departe unele dintre cele mai cultivate fructe in sezonul de vara, considerati ideali pentru o dieta echilibrata. Substantele continute, mai ales in coaja strugurilor, sunt antioxidante si ajuta foarte mult in lupta bolilor cu cancerul, in timp ce altele contin elemente necesare organismului uman. Strugurii sunt cultivati in Creta sunt recunoscuti pentru gustul lor desavarsit. In ultimii ani, au fost dezvoltate plantații extinse de soiuri tradiționale speciale, fara seminte.

• Painea este o alta parte din dieta cretana. Cei mai multi calatori si vizitatori ai secolului al XIX le si inceputul secolului XX, cand au vizitat Creta au fost dezamagiti de painea servita, descriind-o prin cuvinte neonorante. Era neagra, tare si preparata numai din tarate de grau, orz si secara. Totusi, Robert Pashley (1834), din Marea Britanie a fost impresionat de painea neagra pe care a gustat-o la o manastire de calugari. Au fost necesari multi ani de cercetari pentru a fi demonstrate propietatile miraculoase ale acestui tip de paine pentru stomac si intestine. Graul pe care il contine este bogat in vitamine, in spcial complexul B, indispensabil pentru buna functionare a sistemului nervos. De asemenea,  painea integrala poate preveni cancerul gastrointestinal. Pana acum in ultimele decenii cretanii au consumat numai paine neagra, in timp ce painea alba este consumata doar de cinci sau sase ori pe an: de Craciun, de Paste sau la sarbatori si unele evenimente sociale (nunti). Produs recunoscut de catre Comunitatea Europeana sub denumirea de  Rusks (pesmeti), painea neagra cretana a cucerit consumatorii de azi datorita inaltei calitati nutritionale, fiind fabricata din ingrediente naturale pure.(de multe face nuci, dar nimeni nu face piuliță ca cretani), din cauza materialelor naturale pure folosite la fabricarea, dar, de asemenea, din cauza dietei mare valoare. In Creta, chiar si la restaurantele sofisticate se servesc bruschete, care sunt o combinatie simpla se ingrediente naturale, pure, delicioase. Acestea sunt preparate prin stropirea feliilor de paine integrala cu ulei de masline extravirgin, peste care se adauga rosii tocate, amestecate cu diverse mirodenii si uneori cu branza.

• Mierea este mentionata din cele mai vechi timpuri atat prin scrieri cat si prin desene. Una dintre cele mai importante exponate ale Muzeului de Heraklion, Muzeul care pazeste cele mai multe dintre secretele celebrei  civilizatiei minoice, este o minunata bijuterie de aur, care reprezinta doua albine indragostite. Aceasta bijuterie este considerata a fi marturia legaturii intre cretani și albine. Mierea cretana, acest indulcitor natural minunat, conține zaharuri diferite si glucoza ce pot fi consumate chiar si de pacientii cu diabet zaharat, in cantitati limitate insa.  Mai mult decat atat, este bogata in vitamine (in special, vitamina E) si substante antioxidante, ce contribuie la prevenirea cancerului . Mierea cretana este complet naturala si produsa in zonele cu vegetație endemica. Este cunoscut faptul că insula este bogata in plante endemice si plante special aromatice. Acestea sunt hrana preferată a albinelor cretane. Un tur prin satele de munte este de ajuns pentru a intelege de ce mierea cretana este cea mai aromata din lume si are cele mai multe propietati terapeutice.  Apicultorii cretani nu trebuie sa se hraneasca albinele cu zahar, deoarece nu exista anotimpuri moarte, sau perioade cand vegetatia salbatica este acoperit cu zapada, astfel incat albinele pot gasi hrana pe cont propriu. Prelucrarea de mierii cretane, de asemenea, se face intr-un mod natural, fara temperaturi ridicate care distrug nutrientii.

• Legumele reprezinta o caracteristica de baza a bucatariei cretane. Cretanii consuma de trei ori mai multe legume de gradina decat orice european, ceea ce reprezinta o alta latura a secretului vietii indelungate, legumele fiind foarte bogate in fibre vegetale, o cantitate suficientă de vitamine și alte elemente nutritive, care sunt necesare pentru ca organismul uman sa functioneze la parametrii optimi.  Multe dintre vegetalele consumate in Creta sunt bogate in acizi grasi care previn bolile de inima si foarte multe forme de cancer in faza incipienta.Unele dintre legume din Creta provin din alte parți ale lumii. Exemplul cel mai caracteristic este rosia. Potrivit experților in nutritie, aceasta leguma a fost integrat rapid in bucataria cretana si a devenit unul dintre ingredientele sale de baza. Tomatele din Creta conțin cantitati mari de substanțe antioxidante, deoarece se coac natural, fara chimicale. Produsele agricole din Creta, castraveți, dovlecei, etc. sunt cultivate in campiile fertile ale insulei, unde niciodata nu ninge si temperaturile sunt destul de ridicate la pranz, chiar in mijlocul iernii. Fermierii cretani sunt favorizati de natura, ceea ce face munca mai usoara. Soarele permanent luminos este aliatul lor, ajutandu-i sa cultive  produse sanatoase, gustoase si aromate. Gustul si aroma legumelor cretane este surprinzatoare, unica. Primele legume din Creta sunt crescute in serele extinse in Ierapetra, Mesara, la nord Rethymno, in zonele de coasta ale Selino și Kisamos.

• Stafidele  sunt nelipsite in bucataria cretana. In Creta, cei mai importanti indulcitorii sunt stafidele, sucul de struguri și mierea. Viticultura in insula dateaza din timpuri preistorice. Producția de stafide este o modalitatea de a avea struguri (uscati) in timpul iernii. Vitaminele (A, B1, B2, B3, B6, etc), precum și alte substanțe conținute in stafide, contribuie la sanatatea cretanilor. Acestea sunt consumate drept gustare sau sunt utilizate pentru a face diverse dulciuri, cum ar fi “stafidota” și “patouda “.

• Fructele si semintele oleaginoase , in special nucile, constituie o gustare foarte populara pentru cretani. Bogate in acizi grasi nesaturati care sunt necesari pentru funcționarea tuturor celulelor din corpul uman, acestea sunt un adevărat scut pentru inima. Fructele cu coaja din Creta, de obicei, provin de la copaci care dau fructe singuri, fara cultivare si ingrijire. Timp de secole, nuci, castani și migdali nu sunt cultivati sistematic pe insula. Fructele cu coaja lemnoasa pe care le produc  sunt complet lipsite de substanțe chimice, ca de altfel, tot ceea ce  se cultiva pe Insula Creta.

Dieta traditionala Cretana

DIETA TRADITIONALA CRETANA

“DON’T LOOK FOR A PILL THAT SUBSTITUTES CRETAN DIET. THERE IT’S NONE” – SERGE RENAUD

Sanatatea unei persoane este rezultatul factorilor ereditari si factorilor de mediu in care aceasta traieste. Dintre toti factorii de mediu care afecteaza organismul uman (inclusiv fumatul, toxinele, etc activitatea fizică), rolul nutritiei este extrem de important, omul fiind expus constant, pe tot prcursul vietii, necesitatii hranei.

La nivel internațional exista un interes profund si se fac multe cercetari in gasirea unei diete ideale, care sa imbunatateasca starea de sanatate a omului. Toate cercetarile in acest domeniu, au demonstrat existenta unei astfel de diete, Dieta traditionala Cretana, care ofera toate ingredientele necesare unui model de alimentatie sanatoasa.

Istoria acestei diete este foarte veche. Se presupune ca are o vechime de aproximativ 5000 d ani, iar primele dovezi sunt desenele descoperite in urma cu 4000 de ani, in care sunt infatisate diverse produse alimentare naturiste.

Dieta Cretana traditionala a atras atentia comunitatii stiintifice inca din anul 1948, cand guvernul elen a apelat la  cercetatorii de la Fundatia Rockefeller a Statelor Unite pentru a incerca sa imbunatateasca in epoca de dupa razboi conditiile de trai ale locitorilor din insula Creta. In acest sens, a fost facuta o evaluare detailata a dietei cretanilor si, spre surpriza cercetatorilor, aceasta dieta s-a dovedit a fi suficient de bine echilibrata din punct de vedere nutritional, cretanii reusind sa-si adapteze dieta si obiceiurile alimentare la resursele naturale si economice, precum si la nevoile personale, cu mici exceptii, in anumite zone in care populatiile aveau un venit limitat si o productie de alimente foarte limitate de familiile respective.

Dieta traditionala Cretana, a devenit insa faimoasa in anul 1961, cand Dr. Ancel Keys a publicat Studiul celor sapte tari, in care releveaza beneficiile si corelarea intre dieta si bolile cardiovasculare. Acest studiu a fost efectuat pe un esantion alcatuit din aproximativ 13.000 de oameni selectionati din 16 zone diferite din sapte tari de pe trei continente : America, Japonia, Olanda, Finlanda, Italia, Iugoslavia  si Grecia, in special Insula Creta. Rezultatul studiului a relevat rata mare a longevitatii populatiei cretane, aceasta populatie suferind foarte putin de boli cardiovasculare si cancer in comparatie cu populatiile celorlalte tari studiate.

La sfarsitul anilor 1980, cercetatorul francez Serge Renaud a transpus obisnuintele alimentare ale cretanilor in Franta, la Lyon, pe o perioada de cinci ani,  ajungand la concluzia ca longevitatea locuitorilor Cretei se datora modului lor de viata. Regimul cretan a fost apoi prescris pacientilor cu un accident cardiovascular in antecedente, pentru a preintampina recidiva. Dupa cativa ani, acest regim s-a raspandit, constatandu-se ca ofera longeviate, sanatate si totodata suplete. In urma studiului Dietei Cretane, Serge Renaud a facut urmatoarea afirmatie :

“Nu incerca sa cauti o pastila care sa substituie Dieta Cretana. Nu exista nici una”

In conformitate cu World Health Organization (WHO), 60%  din decesele la nivel mondial sunt cauzate de boli cronice si adoptarea unor stiluri de viata  si diete sanatoase poate reduce aparitia acestor boli cronice intr-o mare masura. Unele cifre orientative arata ca o dieta sanatoasa reduce cu 83% aparitia bolilor cardiace, cu 91% frecventa diabetului zaharat si cu 71% aparitia cancerului de colon. Aceste rezultate arata ca este chiar imperativa revenirea la dieta sanatoasa traditionala si renuntarea la dietele moderne ucigatoare.

 

Dieta Mediteraneana – Prezentare

PREZENTARE DIETA MEDITERANEANA

REGIUNEA MEDITERANEANA

Regiunea Mediteraneana este cunoscuta pentru , frumusetea, diversitatea si varietatea alimentelor, precum si datorita dietei care si-a luat denumirea din aceasta regiune. Regiunea cumprinde toate tarile din jurul Marii Mediterane. In partea de Nord se afla albania, Bosnia-Hertzegovina, Franta, Grecia, Insula Creta, Italia, Malta, Monaco, Serbia, Slovenia si Spania. Partea de Sud a regiunii include Algeria, Cipru, Egipt, Israel, Liban, Maroc, Libia, Palestina, Siria, Tunisia si Turcia. In ciuda faptului ca exista atat de multe tari care cuprind Regiunea Mediteraneana, cand se face referire la Dieta Mediteraneana, cele mai discutate tari includ Spania, Franta, Italia, Grecia, Insula Creta si Orientul Mijlociu.

DIETA MEDITERANEANA

Dieta mediteraneana este numele dat planurilor de alimentatie tipice tarilor din zona mediteraneana, avand ca referinta Grecia, Creta, Italia si Spania. Aceste tari sunt construite pe traditii agricole, religioase si culturale, iar una dintre aceste traditii este prepararea meselor din culturile disponibile. Desi avand traditii si religii diferite, toate aceste tari au un aspect comun si anume importanta alimentatiei sanatoase. Aceasta dieta urmeaza perfect piramida alimentara  corecta si, desi bucataria mediteraneana variaza in functie de regiune, se bazeaza  pe consumul de legume, fructe, plante aromate, cereale integrale, nuci, seminţe, ulei de masline extravirgin, lactate, peste, saptamanal pui si oua, lunar carne roşie si moderat vin rosu.  Toate alimentele se folosesc in stare proaspata, fara a fi rafinate sau procesate, metode care distrug valorile nutritionale ale acestora. In plus, stilul de viata mediteranean include mese pe indelete si activitate fizica regulata.

Dieta mediteraneana este apreciata de secole, insa in ultimii 60 de ani a constituit subiectul unui interes major. Interesul in aceasta dieta a crescut in anul 1948, cand guvernul elen a apelat la  cercetatori de la Fundatia Rockefeller a Statelor Unite pentru a incerca sa imbunatateasca, in epoca de dupa razboi, conditiile de trai ale locutorilor din insula Creta. In acest sens, a fost facuta o valuare detailata a dietei cretane si, spre surpriza cercetatorilor, aceasta dieta s-a dovedit a fi suficient de bine echilibrata din punct de vedere nutritional, cretanii reusind sa-si adapteze dieta si obiceiurile alimentare la resursele naturale si economice, precum si la nevoile personale, cu mici exceptii, in anumite zone in care popualtiile aveau un venit limitat.

STUDIUL A SAPTE TARI – DR. ANCEL KEYS

Primele studii care au dus la evolutia dietei mediteraneene au fost facute  de Dr. Ancel Keys, acesta fiind foarte interesat de locutorii Insulei Creta, care aveau o dieta in care 40% din calorii constau in grasimi, insa aveau cel mai scazut nivel  al colesterolului si al bolilor de inima fata de alte popoare din zona mediteraneana. In 1958, ca raspuns al acestei observatii, dr. Ancel Keys a inceput Studiul a sapte tari timp de 15 ani. Acest studiu consta in observarea modelelor de alimentatie a peste 12000 de barbati proveniti din 7 tari diferite de pe 3 continente . Tarile in care au fost facute studiile au fost Finlanda, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, SUA si Iugoslavia. Studiul a aratat ca, cu cat exista un procent mai mare  al consumului de grasimi saturate, ca un procent din calorii,  cu atat mai mare era si nivelul colesterolului din sange si rata mortalitatii cauzata de imbolnavirile cardiovasculare. Faptul ca grasimile saturate au fost evaluate pe baza procentului din totalul caloriilor a fost foarte important pentru rezultatul final al studiului, din moment ce cateva din tarile studiate si anume cele din zona mediteraneana consumau alimente bogate in grasimi, insa procentul caloriilor din grasimi saturate era mic. Din cele sapte tari, Grecia, Italia si Japonia aveau cele mai scazute niveluri de colesterol si cel mai mic numar al deceselor cauzate de boli cardiovasculare.

S-a observat  ca, paradoxal, desi  popoarele mediteraneene aveau un regim bogat in grasimi, in raport cu regimul alimentar al japonezilor, prezentau incidente mai scazute ale  bolilor de inima. Cautarea sursei acestui risc scazut a avut drept rezultat examinarea stilului de viata al celor care locuiesc in zona mediteraneana.

Regimul alimentar de pe Insula Creta la momentul studiului era bogat in ulei de masline, masline, cereale, fasole, nuci, legume si cantitati minime de peste. Unul din factorii cheie ai regimului alimentar cretan era ca aceste alimente erau consumate in forma lor naturala si nu in forme procesate. Pe langa aceste alimente, cretanii consumau zilnic vin rosu. Regimul alimentar din Insula Creta a  condus la folosirea termenului de Dieta Mediteraneana.

Dr. Keys a observat ca folosirea grasimilor precum uleiul de masline extravirgin, impreuna cu un consum redus de grasimi saturate trebuie sa fie factorul principal in reducerea colesterolului. Pe langa concentrarea pe grasimi nesaturate, a observat ca in Creta si Japonia consumul de fructe, nuci si zarzavaturi, toate foarte bogate in acid folic, calciu si vitaminele E si C erau, de asemenea, factori importanti. Animalele din regiunea mediteraneana se hranesc indeosebi mai mult cu iarba decat cu cereale, astfel ca aveau un nivel ridicat al sanatatii in grasimi polinesaturate. Acelasi lucru este valabil si pentru produsele lactate, din moment ce bovinele se hraneau cu iarba in locul furajelor. Regimul alimentar din aceasta zona era bogat in nuci si alune, acestea fiind servite, de multe ori, ca o parte a mesei, crescand astfel consumul de grasimi sanatoase. Dr. Keys si-a continuat munca impreuna cu colegul sau, Dr. Henry Blackburn, la Programul Sanatatii Inimii Minnesota, care  de asemenea, avea ca scop schimbarea surselor de grasime, in sensul cresterii consumului de grasimi sanatoase, scazand consumul grasimilor saturate ce cresc colesterolul.

STUDIUL NORTH KARELIA

Alt studiu care a urmat Studiului a sapte tari a fost Studiul North Karelia, condus de Finlanda, pentru a determina daca Dieta mediteraneana ar putea reduce  nivelul foarte ridicat al bolilor cardiovasculare in Finlanda. Regimul Finlandei era traditional compus din foarte multe grasimi saturate, datorat consumului ridicat de produse lactate bogate in grasimi, precum branza, smantana si laptele integral. In acelasi timp, precum si din cauza climatului din Finlanda, regimul alimentar era compus din foarte putine fructe si legume. Studiul North Karelia a inclus educarea comunitatii pentru schimbarea regimului alimentar, incluzand sfaturi pentru o alimentatie sanatoasa, pasi pentru disponibilitatea produselor si indicatii pentru reducerea consumului de produse lactate grase. Rezultatele studiului au aratat o scadere  de 50% a mortalitatii cauzate de bolile cardiovasculare. Studiul North karelia a ramas un punct de referinta pentru o alimentatie sanatoasa in Finlanda, cu indicatii alimentare care folosesc acelasi tip de educatie comunitare, politici de dezvoltare si eforturi pentru disponibilitatea alimentelor sanatoase.

DOVEZI CONSOLIDATE 

Studiile facute pe Dieta mediteraneana traditionala au aratat, in mod evident, o conexiune cu o sanatate mai buna si mai putine decese datorate bolilor cardiovasculare.  Dieta nediteraneana este o sursa excelenta pentru o varietate de vitamine, minerale si fitochimicale. Adauga multe grasimi sanatoase, care ajuta organismul, iar continutul de fibre este benefic. In urma tuturor studiilor facute de-alungul timpului asupra Dietei mediteraneene si a legaturii acesteia cu promovarea sanatatii, puctul cel mai evident este ca aceasta dieta reprezinta un plan sanatos de alimentatie care, adoptat, devine un stil de viata ce confera mentinerea sanatatii si da buna dispozitie.

Sursa informatii: Totul despre Dieta Mediteraneana – Connie Diekman & Sam Sotiropoulos.