Consumul de lapte

CONSUMUL DE LAPTE

CONSUMUL DE LAPTE:

• Produsele lactate echilibreaza nutritiv dietele alimentare bazate pe derivatele cerealiere, leguminoase, legume si fructe. Un regim lacto-vegetarian mentine starea de sanatate si capacitatea de munca. Consumul unor cantitati corespunzatoare de lapte si produse lactate permite reducerea consumului altor produse de origine animala.
• Laptele este un aliment indispensabil in primele luni de viata. Acesta conţine toate elementele de care are nevoie organismul in primele faze de dupa nastere. Ulterior, marea lui calitate este conţinutul in calciu cu o formula compatibila cu organismul. Produsele lactate sunt  indicate copiiilor, adolescentilor si persoanelor in varsta, respectand conditia de a nu fi consumate in exces.
• Laptele este sursa principala de calciu (120 mg%) ce se asimileaza mai bine in comparatie cu alte produse. in lapte se gaseste relativ mult potasiu si putin sodiu, ceea ce face sa creasca diureza. Laptele e sarac în acizi grasi indispensabili, fier si in alte microelemente hematopoie-tice, contine n cantitati mici toate vitaminele, dar mai ales B2, A si D.Laptele necesita pentru digestie efort mic din partea stomacului, in stare naturala si folosit la prepararea diferitelor bucate, laptele e indispensabil în dietoterapia multor maladii. Laptele integral se exclude sau se limiteaza în enterocolite acute sau in acutizarea celor cronice insotite de diaree, in perioada pre si postoperatorie, in intoleranta congenitala sau dobândita dupa bolile tractului gas-trointestinal în urma insuficientei fermentului lactaza în intestin. Mult mai rar intoleranta e cauzata de alergia catre proteina laptelui.
• Bauturile acidolactice, obtinute în urma fermentatiei acidolactice sau dupa introducerea in lapte a unor microorganisme specifice ocupa un loc important in alimentatia dietetica. In produsele fermentate creste aciditatea pe contul acidului lactic sintetizat din lactoza, partial se dezintegreaza proteinele, sporeste cantitatea vitaminelor din complexul B, apar proprietati antibiotice. Comparativ cu laptele, aceste produse se asimileaza mai usor, stimuleaza secretia glandelor digestive, normalizeaza peristaltismul intestinal si inhiba în el microbii de putrefactie si nocivi.
• Branza de vaci este o sursa importanta de proteine usor asimilabile, calciu, fosfor, vitamine din complexul B. Branza de vaci grasa e mai bine sa fie folosita in stare naturala, cea degresata -pentru budinci etc. Branza de vaci exercita efect lipotrop si se utilizeaza pe larg in maladiile ficatului, si ale sistemului cardiovascular, in obezitate, diabet zaharat, stare dupa combustii si fracturi ale oaselor precum si n multe alte boli.
• Pentru adultii care tolereaza produsele lactate, care nu sint supraponderali, nu au tensiune arteriala mare, niveluri mari de grasime in singe sau nu au avut in familie suferinzi de boli de inima se recomanda consumarea moderata a laptelui si produselor derivate din acesta, dar nu zilnic, deoarece poate lua nastere o sensibilitate la lapte care va evolua in timp. Iaurtul si kefirul sunt cea mai buna cale de a procura portia zilnica de substante nutritive pe care le contine laptele.
• Untul, facut din lapte integral contine in principal grasimea din lapte. Este un produs foarte bogat in grasimi (doua treimi grasimi saturate) si colesterol, in care se afla cantitati mari din vitaminele A si D. Are niveluri minime de alte vitamine si minerale (gustul sarat arata ca are sodiu) si are destul de multe calorii (100 la o lingura de unt). Pentru ca are un gust usor dulceag si pentru ca are multi saturati, untul nu se dezintegreaza foarte usor, de aceea este foarte des folosit la gatit si la preparatul produselor de cofetarie, cu cartofi copti, cu paste fainoase, legume si alte mincaruri fierbinti. Untul este sanatos daca este consumat in cantitati mici.

IAURTUL – UN ALIMENT PENTRU O VIATA SANATOASA

• Iaurtul este considerat alimentul sanatos din familia lactatelor. Este considerat unul din alimentele care ajuta la prelungirea vietii. Iaurtul reprezinta produsul final al procesului fermentatie atit a laptelui integral, cit si a celui degresat, care actioneaza asupra bcteriilor din lapte si asupra fermentilor. Bacteriile simpatice din intestinul uman – Lactobacillus acidophilus si Lactobacillus bulgaricus – sint cele care ajuta la prepararea iaurtului. Iaurtul este o forma de lapte acru care devine mai sarac in calorii si grasimi, de obicei acest proces avind drept rezultat crestrea nivelurilor de vitamina B. De asemenea, multe minerale devin si ele mai concentrate, iar continutul de calciu creste. Iaurtul, la fel ca si alte produse lactate de acelasi fel, este mai stabil si rezista mai mult timp pastrindu-si calitatile.
• De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Multi il consuma drept adjuvant al digestiei. Iaurtul acidofil ajuta la redobindirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completa si la o valorificare mai buna a alimentelor bogate in fibre.
• Iaurtul poate fi consumat ca atare, amestecat cu cereale sau ca supliment pentru sosuri. Iaurturile degresate au inceput sa fie tot mai mult consumate de populatie in ultimii ani, o data cu cresterea numarului de persoane supraponderale care vor sa dea jos kilogramele in plus. Iaurturile inghetate se recomanda a inlocui inghetata traditionala. De asemenea, pe piata exista foarte multe sortimente de iaurturi cu fructe sau cu zahar, dar acestea nu sint la fel de sanatoase precum cele naturale si nici nu sint indicate persoanelor care urmeaza cure de slabire. De foarte multe ori, oamenii care au deficienta de lactaza se simt foarte bine atunci cind maninca iaurt, deoarece cea mai mare parte a lactozei a fost prelucrata in timpul fermentari si a fost transformata in acid lactic.

RECOMANDARI PRIVIND CONSUMUL DE LAPTE SI PRODUSE LACTATE:

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Institutului de Cercetari Alimentar

• Nu este indicat consumul zilnic de lapte integral. O persoana adulta, sanatoasa, nu trebuie sa consume mai mult de 1 pahar la doua zile (un pahar are 100-200 ml). Daca se depaseste aceasta cantitate, exista riscul de a scoate calciul din oase. De asemenea, s-a constatat ca mai mult de trei pahare de lapte pe saptamana create prevalenţa cancerului de san si de prostata.
• Laptele si produsele derivate din lapte nu trebuie asociate cu alte alimente! Exceptie tolerata – asocierea cu paine sau paste din grau dur.

• Combinatii periculoase:

1. Lapte si ciocolata – Oxalaţii din ciocolata si cazeina din lapte formeaza  un compus numit oxalat de calciu care, pe langa faptul ca provoaca indigestie, reduce din actiunea neurostimulatoare a ciocolatei. Ciocolata cu lapte este oricum destul de periculoasa, intrucat contine lapte praf reconstituit si multe zaharuri, care pot ducein timp la boli cardiovasculare, cum este ateroscleroza.
2. Lapte si cafea – Laptele taie din acţiunea stimulatoare a cafelei. Daca o cafea amara se digera in 20 de minute, cea cu lapte ramane si trei ore in stomac.
3. Iaurt si mezeluri – Mezelurile conţin nitraţi (conservanţi) care, in combinatie cu acidul organic (lactic) din lactate, se transforma in nitrozamina, o substanta cancerigena. In general, combinaţia dintre doua proteine animale este foarte indigesta.
4. Branza cu sunca – O alta combinatie gustoasa, insa nociva pentru sanatate. Cele doua alimente nu ar trebui asociate pentru nu au efecte benefice asupra organismului. Branzeturile contin calciu, iar sunca fier. Aceste alimente nu pot fi consumate in acelasi timp, deoarece nu sunt absorbite complet. Cel mai mult are de suferit fierul, care nu mai este asimilat de organism, in favoarea calciului.
5. Lapte cu cereale – Laptele se digera foarte greu, mai ales daca organismului ii lipseste  enzima lactoza care determina simptome, precum: balonare, gaze, constipaţie, etc. In plus, cerealele cu lapte ingrasa pentru ca asocierea dintre glutenul din cereale (carbohidrat) si lapte  (proteina) nu este tocmai potrivita. Proteinele asociate cu carbohidraţi cu asimilare lenta ingrasa, este o regula din nutriţie.

RECOMANDARI PRIVIND CONSUMUL DE BRANZETURI:

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Institutului de Cercetari Alimentare

• Branzeturile nu trebuie asociate cu produse din carne. Pentru a preveni o serie de boli digestive grave este important sa nu se combine proteinele din lactate (cazeina) cu proteine de origine animala. In combinatie cu sucul gastric din stomac, cazeina creeaza un invelis pe celelate produse ingerate de carne ingreunand digestia. Cel mai indicat ar fi asocierea branzeturilor cu verdeturi si legume.
• Branzeturile grase trebuie consumate de cel mult trei ori pe saptamana, maximum 50 g. Aceasta deoarece contin peste 45% grasimi raportate la substanta uscata.
  • Branza telemea contine sare in exces, nefiind recomandata suferinzilor de boli cardiovasculare, hipertensiune, hepato-renale.
  • Parmezanul se foloseste in cantitati mici, la condimentarea unor mancaruri.
  • Branzeturile topite contin saruri de topire, fosfati, citrati care impiedica fixarea calciului in oase, fiind contraindicate copiilor, adolescentilor, batranilor, femeilor si barbatilor expusi la osteoporoza. De asemenea, au densitate calorica mare, ingrasa, au aport de grasimi si sare ascunse.
  • Branzeturile cu mucegai au un continut foarte ridicat de grasime si sare, cu efect de ingrasare atunci cand se consuma frecvent si in cantitati mari.
  • Branza de burduf consumata in cantitati mici si in asociere corecta cu alte alimente poate fi prezenta la mesele traditionale.
• Urda este un produs valoros deoarece nu contine aproape deloc cazeina, proteina majoritara din lapte care nu poate fi digerata corect de tubul digestiv al omului. Proteinele din urda contin aminoacizi formatori de fibra musculara, crescand masa negrasa a corpului, marind in acest fel arderile si prevenind obezitatea. Urda are si o cantitate mica de grasimi, acceptabila si din punctul de vedere al aportului caloric si efectului mai scazut de ingrasare (8 %). Urda se obtine din zer, bogat in proteine serice usor de digerat.

COMBINATII PERICULOASE INTRE LACTATE SI MEDICAMENTE:

• Lapte sau iaurt si antibiotice – Laptele sau iaurtul diminueaza efectul multor medicamente, in special al celor care conţin antibiotice. Astfel nu se va consuma lapte sau iaurt  inainte de administrarea medicamentului ai nici o jumatate de ora dupa adiministrarea acestuia. Exista riscul ca eficienta medicamentului sa scada foarte mult si astfel afectiunea sa avanseze. Lactatele conţin mult calciu care este sanatos pentru sistemul nervos şi pentru oase, insa poate sa afecteze absorbtia unor substanţe in sistemul digestiv – Dr. Oz.
• Branzeruri si antidepresive – Branzeturile precum branza cheddar, parmezanul, Camembert, mozzarella, cea cu mucegai albastru, dar si ficatul de pui/vita, mezelurile, ansoa şi avocado conţin tiramina. Acest aminoacid in combinaţie cu antidepresivele determina o crestere brusca a tensiunii arteriale. De asemenea, aceasta substanţa interacţioneaza si cu anumite antibiotice – Dr. Oz

INDICII CALITATII PRODUSELOR LACTATE:

• Laptele de buna calitate are culoare alba cu nuanta galbena, fara gust si miros neplacut. Semnele bauturilor acidolactice necalitative sunt gustul acido-acetic, mirosul de mucegai, cu aspect bombat.
• Smantana calitativa are culoarea alba sau putin galbuie, gust acidolactic, fara cheaguri sau grauncioare, ceea ce se stabileste la amestecarea ei cu apa calda. Smantana necalitativa are gust acid sau acidoacetic, miros de putrefactie sau mucegai, consistenta spumoasa sau asemanatoare cu branza.
• Branza de vaci calitativa are miros si gust acidolactic, cea necalitativa – miros de mucegai, acid, ranced, gust acid, consistenta cleioasa.
• Cascavalul calitativ are gust placut, specific produsului, nu este amar, are consistenta elastica, uniforma, crustat, fara fisuri, mucus si mucegai (în afara de variantele deosebite de cascaval). Cascavalul necalitativ are miros acid sau ranced, forma bombata, cu fisuri, mucus, mucegai.

INTOLERANTA LA LACTOZA

Lactoza, care este zahar pur, ar trebui sa fie usor de digerat si folosita pentru a da energie organismului, dar unii copii sint intoleranti la lactoza. Chiar si multi adulti sint sensibili la zaharul din lapte, devenind alergici la aceasta substanta. Aproape jumatate din populatia globului prezinta intoleranta la lactoza, ceea ce poate duce la balonare, dureri abdominale si diaree dupa ce se bea lapte.

Surse:

1. http://www.lactis.ro
2. http://www.doctormenci.ro